REVISTA PRESEI 4.04.2018

• ADEVĂRUL

• Dăncilă, serie de gafe în plen: Programul de guvernare, vă spun sincer, nu a făcut bine României

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a făcut mai multe gafe în timp ce prezenta realizările guvernărilor PSD. Într-un moment al intevenţiei sale, actualul şef al Guvernului a afirmat că programul de guvernare al PSD şi ALDE "nu a făcut bine României".

"Acesta este adevărul. În cursul anului 2017, adversarii PSD au pus la bătaie un discurs alarmist pentru a contesta acest program (de guvernare - n.r.) care, vă spun sincer, nu a făcut bine României", a afirmat Viorica Dăncilă de la tribuna plenului Camerei Deputaţilor.

Iar aceasta nu a fost singura gafă a celei care conduce Guvernul. Ulterior, Dăncilă s-a încurcat în foile pe care îşi notase răspunsurile pentru întrebările care îi fuseseră adresate de cei din PNL şi USR.

"Care este stocul de imuno, imunoglobulină. M-aţi întrebat de autostrada Bucuresti-Piteşti.... Stadiul autostrăzii Sibiu... Da. Vreau să vă răspund punctual şi de aceea sunt foarte atentă. Deci, da, stadiul autostrăzii Sibiu-Piteşti", a mai spus Viorica Dăncilă.

• BANCHERUL

• CEC Bank devine cea mai ieftina banca din Romania pentru utilizarea unui card de debit

CEC Bank devine cea mai ieftina banca din Romania pentru utilizarea unui card de debit, dupa ce a decis sa elimine, incepand din 2 aprilie, comisioanele de retragere a banilor de pe card la orice bancomat din Romania si din Uniunea Europeana, precum si comisioanele pentru verificarea sumelor existente in contul de card.

Anterior, CEC Bank avea un comision de de retragere numerar de pe carduri de 0,18% din suma retrasa la bancomatele popririi (1,8 lei pentru retragerea unei sume de 1.000 de lei), 0,5% plus 2,5 lei (7,5 lei pentru 1.000 de lei retrasi) la ATM-urile altor banci din Romania si 1% plus 11,25 lei (21,25 lei pentru 1.000 de lei retrasi) la bancomatele bancilor din Uniunea Europeana.

Comisioanele de interogare a soldului de pe card la propriile bancomate era de 0,3 lei pentru fiecare operatiunue, iar verificarea sumelor din contul de card la bancomatele altor banci romanesti era de 1,5 lei.

Utilizatorii cardurilor de debit emise de CEC Bank mai platesc acum doar un comision de administrare lunara a contului de card, de 2,5 lei, un comision pentru incasarea banilor pe card din conturile altor banci (interbancar) de 4 lei, precum si un comision de interogare a soldului de pe card la ATM-urile bancilor din strainatate, de 1,5 lei.

In total, costul unui card de debit CEC Bank este de 8 lei, de patru ori mai mic decat un card ING (31 lei) sau Banca Transilvania (33,5 lei), de peste 6 ori mai scazut decat un card BCR si de 10 ori mai redus fata de un card BRD sau Raiffeisen, conform unei analize comparative a unui numar de 11 comisioane standard pentru cardurile de debit emise de toate cele 21 de banci din Romania care au in oferta astfel de carduri.

Trebuie precizat ca analiza a fost realizata conform tarifelor standard pentru un card de debit, fara a lua in considerare diverse oferte sau pachete de cont, precum cele pentru incasarea veniturilor pe card, care pot avea comisioane diferite.

Se stie ca cel mai ridicat comision pentru utilizarea unui card este cel pentru retragerea banilor de la bancomate.

Pentru retragerile de la propriile bancomatele, existau si pana acum banci care nu-si taxau clientii: BT, Procredit, Libra si BCR.

In schimb, pentru retragerile de bani de la bancomatele altor banci, o singura banca mai avea comisione 0 - Alior Bank, o banca poloneza venita anul trecut in Romania, care emite carduri in magazinele Telekom si care nu are unitati bancare sau bancomate proprii.

Comisioanele pentru retragerile de numerar la bancomatele altor banci din Romania variaza de la 2 lei in cazul unui card emis de Patria Bank la 1% din suma retrasa, minim 15 lei, cu un card BCR.

Pentru retragerile de la bancomatele bancilor din strainatate, comisioanele pleaca de la 1% din suma retrasa, minim 5,5 lei la Banca Feroviara si ajung la un maxim de 2,5% plus 7 lei la Unicredit.

• COTIDIANUL

• Marile incertitudini ale prezenţei SUA în Siria

La finalul săptămânii trecute, preşedintele Donald Trump a şocat aliaţii kurzi ai SUA care luptă în Siria, dar şi Pentagonul, Departamentul de Stat şi pe membrii echipei sale de la Casa Albă. "Foarte curând vom pleca din Siria. Să vină alţii să aibă grijă acum. Ne vom întoarce în ţara noastră, acolo unde ne este locul şi unde vrem să fim", a spus Trump la o întâlnire pe teme de infrastructură, în statul Ohio.

Câţi militari americani vor fi retraşi din Siria este incert. Informaţiile oferite de presa americană arată că în Siria se află acum un contingent american de 2.000 de militari. Însă o serie de bâlbe ale Pentagonului din octombrie 2017 au scos la iveală alte cifre. Şeful Operaţiunilor Speciale SUA declara atunci că în Siria sunt 4.000 de militari, pentru ca purtătorul de cuvânt al Pentagonului să-l contrazică prompt şi să vorbească despre doar 503 militari.

Anunţul lui Trump a luat prin surprindere diplomaţia, armata SUA, dar în primul rand presa americană, care a titrat imediat că retragerea SUA va face ca organizaţia Stat Islamic să se reîntoarcă. Însă ce nu arată jurnaliştii americani este că Donald Trump a declarat în campania electorală, pornind de la un raport declasificat al spionajului militar al SUA, că lucrul care a ajutat la ascensiunea Statului Islamic a fost chiar politica administraţiei Obama. Trump i-a numit pe Barack Obama şi Hillary Clinton "fondatorul" şi "cofondatorul" Statului Islamic. Aceleaşi publicaţii arată că o retragere americană din Siria va permite Rusiei să-şi impună dominaţia în regiune şi să şi-o extindă chiar în nordul Africii, câtă vreme nordul Mediteranei a devenit bastion NATO, din Spania până în Turcia.

Este de remarcat apoi că, sub şocul anunţului prezidenţial, marile publicaţii americane par să fi uitat de linia editorială de până acum cu privire la Siria, de faptul că intervenţia americană în Siria urmăreşte salvarea poporului sirian de dictatura sângeroasă a lui Bashar al-Assad, în virtutea principiului "responsabilităţii de a proteja". "Am luat petrolul. Acum Trump vrea sa-l dea Iranului", se intitulează un articol de opinie publicat de Washington Post, care citează afirmaţia a unui membru al opoziţiei siriene. Nimic despre salvarea sirienilor.

• CURENTUL

• Şeful ANAR, declaraţie de avere falsă la ANI ca să nu se facă legătura între el şi trezorierul PSD, Mircea Drăghici

Încă din octombrie 2015 când a fost paraşutat de la un service auto din Bucureşti în fruntea a zece mii de angajaţi ai Apelor Române, Victor Sandu a fost bănuit că e omul lui Tăriceanu sau al Graţielei Gavrilescu. Informaţie greşită pentru că de fapt, Victor Sandu este omul trezorierului PSD, deputatul de Argeş Mircea Gheorghe Drăghici. Aşa se explică şi faptul că Sandu s-a înscris de pe poziţia de director general la concursul de director la ABA Argeş Vedea unde ar trebui evaluat de subalternii lui.

Plăcându-i acoperirea că e omul lui Tăriceanu şi pentru a nu fi depistat de ANI că deţine împreună cu deputatul un teren lângă Piteşti şi astfel să ajungă să fie verificaţi înrucişaţi, riscând apoi declanşarea controlului averii şi unul şi celălat, Sandu depune la ANI o singură declaraţie de avere cu acelaşi număr şi aceeaşi dată, 64/31.05.2017, ca şi cea de pe site-ul rowater.ro (foto sus) dar cu conţinut diferit.

Astfel, în declaraţia de la ANI, terenul cu pricina apare ca fiind mai mic de 10 ori şi deţinut împreună cu soţia iar în declaraţia depusă la ANAR, apare în coproprietate cu Gheorghe Drăghici şi cu Bălţat Dan. Din investigaţiile noastre a rezultat că Gheorghe Drăghici este deputatul Mircea Gheorghe Drăghici iar Bălţat Dan este fostul poliţist Bălţat Marian Dan, trimis la judecată de ANI care a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate, în cuantum de 1.552.103,37 Lei (aprox. 417.477,45 Euro), între averea dobândită şi veniturile realizate de el împreună cu soţia Virginia Liliana, funcţionar public în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Argeş.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Pentru prima oară un oficial saudit recunoaşte dreptul Israelului la teritoriu propriu

Prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohamad bin Salman , a declarat că Israelul are dreptul să aibă un teritoiru propriu alături de Palestina.

Declaraţia a fost făcută de Mohamad bin Salman într-un interviu acordat revistei The Atlantic.

Mohamad bin Salman (MBS) a mai spus că Arabia Saudită are o sumedenie de interese comune cu Israelul.

Prinţul saudit a mai spus că în timp ce în ţara sa există o îngrijorare religioasă legată de moscheea din Ierusalim şi de drepturile palestinienilor, el nu are niciun fel de obicţie faţă de alte naţiuni.

"Cred că palestinienii şi israelienii au dreptul la o ţară a lor, la un teritoriu al lor. Dar trebuie să avem un acord de pace pentru a asigura stabilitatea pentru toată lumea şi pentru relaţii normale", a mai spus oficialul saudit.

MBS le-a spus jurnaliştilor că Arabia Saudită nu are probleme anti-semite şi a adăugat că Profetul Muhammad a fost chiar căsătorit cu o femeie israeliană.

Arabia Saudită şi Israelul nu au la ora actuală relaţii diplomatice formale.

• ZIARUL NAŢIONAL

• Începe modernizarea pistelor de pe Otopeni

Privite de sus, şoselele dar şi pistele aeroporturilor României ar putea fi lesne confundate cu uriaşe terenuri de golf, la câte găuri au în ele. A venit primăvară, creşte ştevia în ele. Dar Ministerul Transporturilor promite dale noi şi asfalt nou. Bine că a trecut 1 aprilie...

Odată cu picioarele, mai bine spus roţile, pe pământ, golful se transformă în suspensii făcute praf şi cauciucuri de avioane sfâşiate. Păi, dacă avem şosele-şanţ de ce nu am avea şi piste de aeroporturi bune pentru tot-teren? Recent, directorul Tarom spunea negru pe alb despre pistă de la Otopeni: "Ne încurcă gropile din calea de rulare şi care ne taie de fapt roţile avioanelor, pe care le schimbăm într-un mod halucinant, ceea ce înseamnă costuri masive pentru noi". În sfârşit, ministrul Transporturilor, Lucian Şova a cerut ieri conducerii Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti (CNAB) un grafic clar al lucrărilor pentru modernizarea pistei 1 a Aeroportului Internaţional "Henri Coandă" Bucureşti (AIHCB) şi intervenţii la pistă 2 pentru că această să devină operaţională pe întreagă lungime (3500 m).

Potrivit ministerului de resort, CNAB a programat pentru perioada următoare mai multe lucrări de reparaţii şi întreţinere. "Acestea vor începe din 12 aprilie şi presupun repararea dalelor de beton degradate de la platforma 1 şi a cailor de rulare aferente; lucrări de întreţinere a stratului de uzură la căile de rulare, inclusiv aşternerea unui nou strat asfaltic; lucrări pentru operaţionalizarea balizajului luminos CÂT III A la pistă 2.Intervenţiile se vor face în etape, pentru că operarea zborurilor pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" Bucureşti să fie cât mai puţîn afectată. "Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) a desfăşurat şi va desfăşura în continuare acţiuni specifice de supraveghere în conformitate cu prevederile Regulamentului European 139, pentru menţinerea siguranţei zborului pe AIHCB.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Ţiriac: "România nu e o ţară coruptă, e doar o percepţie moştenită. Corupţie există în toată lumea"

"România nu e o ţară coruptă. E doar o percepţie moştenită din generaţie în generaţie", susţine omul de afaceri Ion Ţiriac într-un interviu publicat de Digi 24.

"Noi nu suntem corupţi. Societatea noastră e coruptă pentru că aşa am învăţat-o noi sau străbunicii noştri de la turci de la toată lumea cu bacşişul... Corupţie există în toată lumea din păcate. Că la noi, şi la noi e o corupţie minoră, vorbim de 2,5 lei".

În privinţa sportului românesc, fostul mare campion a fost evaziv: "Nu prea mai uit la tenis, nu am nici 5 la sută din timpul meu consumat în sport. Sportul a devenit o industrie enormă".

Întrebat despre Simona Halep, Ion Ţiriac a răspuns că aceasta "e în momentul de faţă cel mai reprezentantiv român în lumea asta sportivă, politică sau socială".

• ZIARUL FINANCIAR

• Centrul Capitalei învie: patru şantiere de peste 60 de milioane de euro reconfigurează zona Unirii din Bucureşti

Patru proiecte imobiliare sunt în plină desfăşurare în zona Pieţei Unirii din Bucureşti şi vor fi livrate până peste cel mult doi ani. Valoarea cumulată a acestor proiecte este de peste 60 de milioane de euro, potrivit datelor colectate de ZF. Unirii View, Day Tower şi proiectul în lucru de pe strada Sfânta Vineri au împreună peste 40.000 de metri pătraţi. Lor li se adaugă 86 de locuinţe şi un hotel cu 100 de camere pe Bulevardul Unirii. "Zona Unirii este nodul central al Bucureştiului, zonă în care, doar în ultimii ani, s-au investit peste 150 mil. euro doar prin proiecte private", spune Andreea Păun, consultant imobiliar, managing partner la compania de profil Griffes. Alina-Elena Vasiliu Proiectele de pe Bd. Unirii se vor afla în faţa unei zone lăsate în paragină de autorităţi, un teren de peste 100.000 de metri pătraţi, cunoscut ca Esplanada, după numele unuia dintre proiectele care au fost planificate să fie construite acolo, dar care a picat. Banca Mondială ar vrea să finanţeze cu 150 mil. dolari un amplu proiect imobiliar pe acest teren, însă birocraţia şi statutul juridic complicat al terenului au frânat până acum orice demers de construcţie. În zona Unirii mai există terenuri de dimensiuni mici în zonă, pe care se mai pot construit diferite proiecte, însă cu suprafeţe reduse şi regim mic de înălţime.