Revolut, banca digitală cu aproape 4 milioane de clienţi retail în România şi peste 45 de milioane pe plan global lansează un avertisment, alături de un expert britanic specializat în depistarea escrocheriilor şi psihologia fraudelor, Jenny Radcliffe: oricine poate fi vulnerabil la fraude bancare şi scam-uri, indiferent de vârstă şi cunoştinţele tehnice. Potrivit unui studiu realizat de Dynata şi Revolut în rândul a 15.000 de respondenţi din Europa, 77% dintre respondenţii europeni se tem de schemele sofisticate de fraudare, iar procentul este chiar mai mare în rândul românilor - de 86%, conform unui comunicat transmis redacţiei.
În urma analizării datelor rezultate din aplicaţie pentru 12 luni complete, Revolut a constatat că cele mai multe cazuri de scam din România au fost raportate de utilizatorii aparţinând Generaţiilor Z şi Mileniali, care au reprezentat 74% din totalul cazurilor:
Milenialii (28-43 de ani) şi adulţii din generaţia Z (18-27 de ani) împreună au raportat peste 65% din cazurile totale de scamuri din ultimele 12 luni, de aproape trei ori mai multe cazuri decât pentru cazurile raportate de Gen-X şi Boomeri (25%).
Doar Gen-Z a raportat 41% din cazurile de scam înregistrate în aplicaţia Revolut, potrivit comunicatului.
Deşi generaţiile mai mature se confruntă mai rar cu scamuri care reuşesc, impactul financiar al acestora este mult mai mare decât pentru categoriile de vârstă mai tinere:
Gen-X (44-59 de ani) au fost victime în 14% dintre cazurile înregistrate, dar au suferit pierderi medii de 20.240 lei/ caz, în timp ce Boomerii (60-78 de ani) au reprezentat 12% din cazuri, dar au avut, în medie, o pierdere de aproximativ 44.000 de lei/ scam.
Spre comparaţie, Gen-Z şi Milenialii au pierdut, în medie, 1.780 de lei şi 4.000 de lei/ scam.
Elementul comun cel mai des întâlnit printre cazurile de scamuri care au provocat pierderi clienţilor s-au aflat cele iniţiate în social media. În cazul adulţilor din GenZ, 76% dintre sumele pierdute au avut la bază fraude iniţiate prin social media, 13% din online, 7% fără sursă identificată, 3% din apeluri telefonice, potrivit comunicatului.
În cazul milenialilor, repartiţia fost următoarea: 67% din social media, 16% de pe site-uri, 13% fără sursă precisă, 2% prin recomandare.
Pentru GenX, repartiţia după sursa scam-urilor cu cel mai mare efect financiar a fost următoarea: 78% din social media, 10% de pe website-uri, 5% din apeluri telefonice.
Pentru Boomeri, repartiţia a fost următoarea: 61% din social media, 25% din website-uri, 8% din apeluri telefonice.
Jenny Radcliffe, o expertă britanică în inginerie socială, FinCrime şi securitate cibernetică, a comentat aceste date: "Toţi credem că nu o să ni se întâmple tocmai nouă. Dar adevărul este că oricine e vulnerabil la scam-uri şi atunci când realizează că au fost păcăliţi e prea târziu. Mulţi escroci sunt ingineri sociali talentaţi care ştiu exact pe ce butoane să apese şi când. Realitatea este că majoritatea oamenilor cred că nu sunt importanţi sau suficient de bogaţi pentru a fi expuşi sau cred că vor descoperi semnele atunci când vor fi vizaţi de astfel de tentative de fraudă. Dar când escrocii provoacă stări emoţionale, creierul nostru raţional s-ar putea să nu funcţioneze aşa cum credeam noi. Toată lumea este vulnerabilă şi ar trebui să fie în alertă pentru semnele că lucrurile ar putea să nu fie aşa cum par."
Woody Malouf, Şeful Departamentului de FinCrime la Revolut, a adăugat: "Frauda nu este adesea luată în serios, până nu este prea târziu. Datele evidenţiază câte persoane au căzut victime, indiferent de vârstă şi de gradul de familiarizare cu tehnologia şi, prin urmare, este important ca nimeni să nu se complacă. Înainte de a face orice tranzacţie, indiferent cât de sigură pare aceasta, utilizatorul ar trebui să-şi facă timp să se gândească la ce se solicită şi de ce. Să nu se grăbească niciodată să trimită bani decât dacă este absolut sigur. Dacă are îndoieli, să se oprească, să se gândească şi lase telefonul jos. Furnizorul de servicii de digital banking nu îl va grăbi niciodată să facă tranzacţii, iar Revolut nu va suna niciodată fără a confirma mai întâi prin chatul nostru securizat, în aplicaţie."
Potrivit datelor din studiul Dynata realizat pentru Revolut, 55% dintre respondenţii români au spus că se tem de schemele sofisticate prin care escrocii ar putea să obţină bani de la ei deoarece cred că le-ar putea cădea victime. 9% se tem pentru cei din jurul lor care ar putea să fie păcăliţi, 22% se tem de astfel de scheme complicate de escrocare, dar cred că atenţia îi poate feri de ele. Doar 7% sunt siguri că sunt suficient de vigilenţi pentru a evita astfel de cazuri, în timp ce 2% se consideră protejaţi pentru că nu folosesc decât foarte puţin serviciile online, se menţionează în comunicat.
Revolut investeşte constant în sisteme de securitate pentru a ţine în siguranţă fondurile clienţilor. Recent, a lansat Protecţia Fondurilor, ca parte a hub-ului de instrumente de securitate Revolut Secure, în care sunt reunite funcţiile destinate creşterii nivelului de protejare a banilor deţinuţi de utilizatorii băncii digitale.
Revolut dispune, de asemenea, de sisteme solide de protecţie a fondurilor clienţilor, inclusiv bazate pe modele de inteligenţă artificială, şi de o echipă de peste 4.000 de profesionişti instruiţi în domeniul criminalităţii financiare (specialişti în fraudă, experţi în analiza datelor, experţi financiari). În 2023, Revolut a prevenit fraude estimate la peste 475 de milioane de lire sterline, compania lucrând constant la actualizarea mecanismelor de protecţie pentru a fi cu un pas înaintea escrocilor.
Iată şi câteva sfaturi de la Revolut pentru a preveni scam-urile:
Fiţi vigilenţi. Puneţi-vă mereu întrebări în legătură cu ofertele care par prea bune ca să fie adevărate.
Aveţi încredere în instinctele voastre. Dacă ceva pare suspect, luaţi-vă timp ca să investigaţi.
Folosiţi canale de comunicare sigure. Bazaţi-vă doar pe platforme şi pe site-uri credibile şi verificate pentru a face tranzacţii.
Raportaţi activităţile suspecte. Dacă ceva pare dubios, chat-ul Revolut vă stă la dispoziţie non-stop pentru a vă informa sau documenta corect.
Cunoscută şi ca "Hackerul oamenilor" (People Hacker), Jenny Radcliffe este un expert britanic în securitate cibernetică şi psihologia infracţiunilor. Este considerată unul dintre specialiştii în inginerie socială care consiliază frecvent companiile pentru a-şi îmbunătăţi sistemele de protecţie şi securitate şi pentru a-şi educa angajaţii ca să prevină infracţiunile online sau în viaţa reală.
Născută şi crescută în Liverpool, Jenny a devenit o obişnuită a birourilor din cartierul financiar al Londrei, ajutând sute de corporaţii să îşi identifice vulnerabilităţile la nivel de pază şi securitate, să îşi evalueze siguranţa fondurilor financiare şi să îşi protejeze angajaţii şi activele de răufăcători.
Jenny este un excepţional speaker la evenimente de specialitate sau cu public larg şi a participat ca principal invitat la conferinţe recunoscute în domeniul siguranţei şi protecţiei precum Infosec, Rant, DISA, Nordic IT Security, ICS2, Trend Micro, Cisco, NTT, Bright talk, Cyber Security Week, dar şi la mai multe ediţii ale evenimentelor TEDx. În cadrul acestora, a vorbit despre experienţele sale diverse precum: elementul uman în sistemele de securitate, scam-urile şi ingineria socială, mecanismele psihologice ale infracţiunilor şi escrocheriilor, se precizează în comunicat.
A apărut în numeroase emisiuni de televiziune şi la radio, a fost un "HQ Hunter" în show-ul de televiziune "HUNTED" (Channel 4), joacă roluri sub acoperire în diverse emisiuni tv şi este gazda unui podcast premiat - "The Human Factor", unde intervievează lideri din business, bloggeri, experţi şi specialişti în prevenirea fraudelor şi înţelegerea ingineriilor sociale. Jenny Radcliffe colaborează cu Revolut ca expert angajat.