REVOLUŢIA DIN KAZAHSTAN Gaze scumpe, gaze lacrimogene

Kazahstanul se confruntă, zilele acestea, cu cele mai ample proteste din ultimele decenii, generate de scumpirea preţurilor gazululi natural lichefiat (GPL).

Protestele au început duminică, în oraşul Janaozen, din vestul ţării, după care s-au extins spre Aktau, oraş situat pe malul Mării Caspice, apoi în Almatî.

Conform presei locale, furia manifestanţilor, declanşată iniţial de scumpirea preţurilor gazului natural lichefiat, s-a îndreptat apoi împotriva fostului preşedinte Nursultan Nazarbaiev, în vârstă de 81 de ani, care a condus Kazahstanul din 1989 până în 2019 şi care îşi păstrează o mare influenţă în economie. Nursultan Nazarbaiev este considerat mentorul preşedintelui actual, Kassym-Jomart Tokaiev. Nazarbaiev este un aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin şi a rămas preşedintele Consiliului de Securitate din ţară, însă Kassym-Jomart Tokaiev a anunţat miercuri că el exercită de-acum această funcţie.

Manifestaţiile neautorizate în prealabil de către autorităţi sunt interzise în Kazahstan, fostă republică sovietică autoritară, dar care este, totodată, cea mai mare economie din Asia Centrală.

Ieri, zeci de protestatari au fost ucişi de Poliţie, iar circa 2.000 - arestaţi pe străzile din Almatî, în timp ce încercau să cucerească clădiri administrative în Kazahstan, conform anunţului făcut de forţele de ordine. Mai multe transportoare blindate şi zeci de militari au intrat ieri dimineaţă în piaţa centrală din Almatî, capitala economică a Kazahstanului, unde sute de manifestanţi protestau pentru a treia zi consecutiv împotriva guvernului, relatează Reuters, conform Agerpres.

Corespondenţii Reuters afirmă că, în timp ce forţele de ordine se apropiau de mulţimea de protestatari, s-au auzit focuri de armă. Ulterior, poliţia din cel mai mare oraş al ţării a afirmat, potrivit agenţiei de presă ruse Interfax, preluată de Reuters, că zeci de participanţi la revoltă au fost "eliminaţi".

Agenţia de presă rusă TASS a citat Ministerul Sănătăţii kazah potrivit căruia, în timpul protestelor din Kazahstan au fost răniţi peste 1.000 de oameni, dintre care 400 sunt spitalizaţi. Postul public de televiziune din Kazahstan a anunţat că 12 poliţişti au murit în timpul ciocnirilor cu manifestanţii la Almatî.

Tot ieri, televiziunea de stat a informat că Banca Naţională a Kazahstanului a decis suspendarea tuturor operaţiunilor instituţiilor financiare din ţară. În plus, accesul la internet era întrerupt în mare parte din teritoriu.

De menţionat că manifestanţii s-au îndreptat şi către reşedinţa prezidenţială, pe care au incendiat-o. De miercuri, Kazahstanul a decretat stare de urgenţă pe întreg teritoriul ţării. Anterior, starea de urgenţă fusese decretată la nivel local, în principalele zone afectate de manifestaţii, Almatî, provincia Mangystau şi capitala Nur-Sultan.

• Sprijin din partea OTSC

Preşedintele kazah, Kasîm-Jomart Tokaev, a cerut sprijin din partea Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), alianţă militară condusă de Rusia, din care mai fac parte Armenia, Belarusul, Kazahstanul, Kîrgîzstanul şi Tadjikistanul.

Premierul armean Nikol Paşinian, preşedinte în exerciţiu al OTSC, a confirmat ieri, pe Facebook, cererea de asistenţă din partea Kazahstanului şi a declarat că alianţa fostelor republici sovietice a trimis un efectiv neprecizat de forţe de menţinere a păcii, pe o durată determinată.

Totodată, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a declarat într-un comunicat difuzat pe Telegram: "O forţă comună de menţinere a păcii a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă a fost trimisă în Kazahstan pentru o perioadă limitată, în scopul stabilizării şi al normalizării situaţiei".

Secretariatul organizaţiei a precizat că principalele sarcini ale forţei OTSC trimise în Kazahstan vor fi protejarea obiectivelor militare şi publice importante, respectiv acordarea de ajutor forţelor de ordine locale.

Rusia a anunţat că se va consulta cu Kazahstanul şi cu ceilalţi aliaţi ai săi asupra unor posibile măsuri suplimentare pentru sprijinirea "operaţiunii antiteroriste" în desfăşurare în Kazahstan şi pentru deblocarea infrastructurilor critice ale acestei ţări unde continuă revoltele.

"Vedem ultimele evenimente petrecute în această ţară prietenă drept o tentativă inspirată din exterior de a submina securitatea şi integritatea statului prin forţă, folosind formaţiuni armate organizate şi instruite", semnalează într-o declaraţie Ministerul de Externe rus.

• Un grup de manifestanţi a pătruns în clădirea principală a administraţiei din Almatî

Miercuri, un grup de manifestanţi a pătruns în clădirea principală a administraţiei din Almatî, scena unor proteste fără precedent. În ziua respectivă, Poliţia a tras cu grenade şi a utilizat gaze lacrimogene împotriva unei mulţimi de câteva mii de persoane, fără să reuşească să împiedice pătrunderea unor protestatari în clădire. Mai mulţi protestatari şi-au însuşit bastoane şi scuturi ale poliţiei.

Şi în noaptea de marţi spre miercuri, Poliţia a dispersat cu gaze lacrimogene o primă manifestaţie de circa 5.000 de persoane.

Preşedintele Kasîm-Jomart Tokaev a susţinut că "bande teroriste" capturează clădiri, infrastructură şi arme. "'Este o subminare a statului şi, cel mai important, este un atac asupra cetăţenilor noştri care îmi cer să îi ajutăm urgent", a declarat Tokaev, ordonând protecţie guvernamentală pentru ambasadele străine şi pentru afacerile deţinute de companii străine în Kazahstan.

În întreaga ţară a fost decretată starea de urgenţă.

• Guvernul a demisionat

Preşedintele kazah a acceptat, miercuri, demisia Guvernului condus de premierul Askar Mamin. Vicepremierul Alihan Smailov şi-a asumat rolul de premier interimar până la formarea unui nou Cabinet.

Guvernul a încercat, într-o primă etapă, fără succes, să-i calmeze pe protestatari, promiţând o reducere a preţului GPL, fixându-l la 50 de tenge (0,1 euro) pe litru în regiune, comparativ cu 120 de tenge la începutul anului.

Televiziunea kazahă a relatat miercuri despre arestarea directorului unei uzine de tratare a gazului şi a unui alt responsabil din regiunea Mangystau, unde se află oraşul Janaozen. Aceştia sunt acuzaţi că au majorat preţul gazului "fără motiv".

Janaozen a fost în trecut scena celor mai sângeroase revolte care au zguduit Kazahstanul de la proclamarea independenţei sale, în 1991. În 2011, cel puţin 14 muncitori ai unui sit petrolier au fost ucişi atunci când poliţia a reprimat o manifestaţie împotriva condiţiilor de muncă proaste şi salariilor mici.

Regiunea Mangystau depinde de GPL ca principală sursă de carburant pentru maşini şi orice majorare a preţului duce la o creştere în lanţ a preţurilor produselor alimentare, deja mai mari de la începutul pandemiei de coronavirus.

• UE îi cere Rusiei să respecte suveranitatea şi independenţa Kazahstanului

Uniunea Europeană i-a cerut ieri Rusiei să respecte suveranitatea şi independenţa Kazahstanului în contextul în care Rusia şi aliaţii săi trimit forţe de menţinere a păcii în ţara central-asiatică, unde manifestaţiile antiguvernamentale au degenerat în violenţe soldate cu zeci de morţi, relatează Reuters, conform Agerpres.

De asemenea, Comisia Europeană, executivul UE, a făcut un apel la reţinere, adresat tuturor părţilor.

"Violenţa trebuie să înceteze. Cerem reţinere tuturor părţilor şi o soluţionare paşnică a situaţiei. Evident, UE este pregătită şi dispusă să sprijine un dialog în ţară", a declarat un purtător de cuvânt al UE.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a afirmat că prezenţa trupelor străine în Kazahstan trebuie să fie privită cu prudenţă.

Pe de altă parte, Kazahstanul a anunţat joi că a suspendat temporar intrarea cetăţenilor străini în ţară, potrivit ambasadei kazahe în Uzbekistan, citată de agenţia de presă RIA.