Rezervele valutare ale României au scăzut în octombrie cu 1,4 miliarde de euro

Dragoş Cabat, vicepreşedintele CFA: "Ieşirile de sume din rezerva valutară de 1,8 miliarde de euro se datorează, mai ales, reevaluării deţinerilor de obligaţiuni de stat ale diverselor ţări".

•

Ieşirile de 1,8 miliarde de euro, în luna octombrie, au reprezentat, potrivit BNR, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută, plăţi din contul Comisiei Europene şi altele, iar intrările de 383 milioane euro au reprezentat modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele.

•

• Vasilescu: Ieşirile de capital din România, cauza scăderii rezervei

Rezervele valutare au scăzut în octombrie în principal din cauza ieşirilor de capital din România, care au afectat rezervele minime obligatorii în valută constituite de bănci, a spus Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, evitând să comenteze dacă banca centrală a şi vândut valută. Adrian Vasilescu a spus: "În comunicatul de azi (n.r. ieri) privind rezervele internaţionale ale Romaniei vedem o scădere a valorii toale cu 1,352 milliarde euro, practic, de la 37,642 miliarde euro la 36,290 miliarde euro. Această scădere intervine după ce, cu o lună în urmă, septembrie faţă de august, înregistrasem o creştere cu 876 milioane euro. De unde vine această variaţie? Este un caz semnificativ de ceea ce înseamnă efectele crizei globale, sau şocurile crizei globale, asupra indicatorilor economici din România. În primul rând, criza a produs fluctuaţii semnificative în împrejurările din lunile din urmă privind cel puţin trei valori: ratele de schimb euro/dolar, euro/yen, euro/franc elveţian şi euro/lira serlină, în al doilea rând fluxurile de capital în general în regiune şi în special în România, cu ieşiri şi intrări, fluctuaţii mari de la o lună la alta, şi în al treilea rând desele modificări ale valorii aurului".

Rezerva internaţională a României este calculată şi exprimată în totalitate în euro, dar BNR împarte această rezervă, în proporţii diferite, în euro, în dolari, franci, lire sterline.

Adrian Vasilescu a mai spus: "Deci, iată ce figuri ne face cursul euro/dolar. La sfârşitul lui august a fost 1,44 dolari/euro, la finele lui septembrie 1,34 dolari/euro şi la finele lui octombrie 1,39 dolari/euro. Dincolo de aceste valori de la fine de lună, au intervenit variaţii procentuale mari în cursul lunilor respective, practic între 6 şi 8%, niveluri care, de regulă, sunt uzuale pentru intervale de un an. În aceste condiţii, dolarul s-a apreciat în septembrie, şi a avut o contribuţie la creşterea de atunci, şi s-a depreciat în octombrie, având o anumită determinare în scăderea volumului rezervei".

Oficialul BNR spune că luna octombrie reprezintă o bună oglindă a ceea ce înseamnă efectele crizei, chiar dacă evoluţii abrupte ale rezervelor s-au înregistrat şi în alte luni, însă atunci cauzele erau legate de împrumuturi sau rambursări efectuate de Ministerul Finanţelor Publice.

Adrian Vasilescu a mai declarat: "De pildă, în luna iunie, am avut o creştere cu 1,611 miliarde euro, dar această creştere a avut o singură cauză majoră, o intrare determinată de emisiunea de obligaţiuni a MFP, de 1,5 miliarde euro. În iulie, am avut o scădere de 1,426 miliarde euro, având şi ea ca determinantă o singură cauză majoră, o plată scadentă în contul daioriei externe în iulie, mai mare decât de obicei. În octombrie, însă, scăderea de 1,35 miliarde euro are cele două cauze majore, care ţin de criză, atenuate uşor de creşterea valorii aurului".

Consilierul Guvernatorului Băncii Centrale a arătat că şi evoluţia valorii aurului şi-a pus o amprentă consistentă pe dinamica din acest an a rezervelor internaţionale a României, având de la începutul anului până la finele lui octombrie o cotribuţie pozitivă de peste 800 milioane euro.

Adrian Vasilescu a precizat că scăderea rezervei valutare, după o creştere, ar putea să trezească foarte multe întrebări şi banca centrală doreşte să lămurească lucrurile din start, dar nu dorit să comenteze dacă BNR a intervenit pe piaţa valutară şi a vândut valută, invocând practica de a nu comenta aceste aspecte, instituită de câţiva ani.