Riscuri, vulnerabilităţi şi oportunităţi macroeconomice în 2023

Companiile din ţara noastră au mai multe oportunităţi de investiţii în perioada următoare, care vor duce la o creştere a economiei naţionale, cu condiţia ca statul să trateze în mod egal mediul privat de afaceri cu cel public, au afirmat, ieri, participanţii la prima ediţie a conferinţei "Future Economy - Tendinţe economice 2023" organizată de Asociaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA) şi ziarul News.

În deschiderea evenimentului, Leonardo Badea, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, a declarat că şi în 2023 există riscuri cu implicaţii la nivelul economiei şi în sectorul financiar din cauza crizelor suprapuse care continuă şi a războiului din Ucraina.

"Anul 2023 va fi un an dificil pentru economia globală şi pentru România. Impredictibilitatea evoluţiei războiului din Ucraina reprezintă un risc major pentru dinamica economiei locale, ce va avea efecte indirecte şi asupra sectorului financiar. Evoluţia inflaţiei va reprezenta şi ea o provocare pentru băncile centrale. De aceea, aşteptările privind creşterea economică din anul curent rămân rezervate, mai ales că nivelul de incertitudine şi volatilitatea pieţelor financiare ar putea să se menţină în continuare la cote crescute, din cauza factorilor exogeni cum ar fi războiul din Ucraina sau preţurile din energie combinate cu posibilitatea unei ierni viitoare mai dificile decât cea din care am ieşit. De asemenea, parcursul descendent al inflaţiei ar putea fi redus din cauza aceloraşi factori exogeni. În acest context, condiţiile de creditare vor rămâne mai strânse iar primele de risc vor corespunde cu rata inflaţiei. Perioada banilor ieftini e deja încheiată", a spus Leonardo Badea.

Viceguvernatorul BNR a arătat că la nivelul sistemului bancar din ţara noastră se constată o îmbunătăţire a calităţii activelor bancare, mai ales că rata creditelor neperformante se situa doar la 2,7% în ianuarie 2023 şi că există suficiente provizioane pentru acoperirea creditelor neperformante, nivelul acestor provizioane situându-se cu mult peste media europeană.

În aceste condiţii, Leonardo Badea se aşteaptă la schimbări semnificative ale modului de operare a întreprinderilor, a serviciilor şi bunurilor livrate, precum şi în comportamentul consumatorilor, prin prisma digitalizării şi a reformelor impuse de tranziţia decisă la nivel european pentru combaterea shimbărilor climatice.

La rândul său, Andreea Negru, fondator ADAA, a arătat: "Anul 2023 aduce cu sine o serie de tendinţe semnificative în lumea afacerilor şi a finanţelor, de la provocările din economia globală la digitalizare şi sustenabilitate. Companiile, investitorii şi guvernele care vor înţelege şi vor răspunde la aceste tendinţe vor fi cei care vor prospera în următorii ani. De aceea, dorim să punem pe agenda publică subiecte de interes naţional pentru ca specialiştii din sectoarele generatoare de valoare adăugată în economie să identifice soluţiile optime pentru dezvoltarea companiilor şi economiei naţionale".

În actualul context internaţional, pentru a continua creşterea economică este nevoie de politici care să vizeze reducerea ratei inflaţiei şi implementarea reformelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, susţine Anca Dragu, fost preşedinte al Senatului şi fost ministru de finanţe.

"Trebuie să fim atenţi la creşterea economică pentru a nu se reflecta în dezechilibre, cum ar fi creşterea deficitului balanţei de plăţi, deficitului de cont curent. Suntem ţara cu cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană. (...) Accesul pentru finanţare e foarte îngust, preţul creditării este foarte mare, ceea ce pune presiune pe mediul de business. Singurele variabile care rezolvă această problemă sunt fondurile europene, ce reprezintă bani ieftini. De aceea, consider că este nevoie să creştem gradul de absorbţie atât pentru restul sumelor care ne-au rămas de cheltuit până la finalul anului 2023 din cadrul financiar multianual 2014-2020, cât şi pentru sumele alocate prin PNRR şi prin cadrul financiar multianual 2021-2027", a spus Anca Dragu.

• Companiile de stat, favorizate de factorul politic la alocarea de fonduri europene

Reprezentanţii mediului privat de afaceri au arătat că statul nu dă dovadă de fair-play atunci când alocă finanţări din fondurile europene.

"Statul alocă în continuare cei mai puţini bani pentru mediul privat de afaceri, cu mult sub ceea ce estimăm noi că este nevoie. În continuare sunt finanţate din fondurile europene proiecte utopice, iar la sfârşitul perioadei de finanţare europeană se constată că banii nu au fost cheltuiţi şi abia atunci sunt redirecţionaţi către mediul privat care a demonstrat că ştie să absoarbă cu succes sumele alocate de la Bruxelles. De ce nu se face acest lucru de la începutul cadrului financiar multianual? Aşa se întâmplă şi acum pentru perioada 2021-2027, când statul alocă foarte multe resurse spre zona publică şi foarte puţine spre zona privată", a afirmat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

El a adăugat că în acest an există un pericol potenţial în blocarea investiţiilor demarate din cauza lipsei ritmului necesar din partea statului de a efectua plăţi pentru lucrările finalizate.

În ceea ce priveşte situaţia cu care se vor confrunta antreprenorii din ţara noastră, preşedintele CNIPMMR, pe baza datelor din Carta Albă a IMM-urilor 2022 a arătat că 7 din 10 companii susţin că se tem de evoluţia economiei globale, 57,12% spun că îşi doresc să aibă parte de predictibilitate, iar 52,82% se plâng de birocraţie. Referitor la climatul de business la nivel european, într-o analiză realizată de SME United pe cele 23 milioane IMM-uri existente în Uniunea Europeană se arată că indexul privind acest climat se situează la 72,4 puncte şi că va înregistra o scădere în prima jumătate a anului 2023.

"Climatul de business perceput în Europa de est şi în zona non-euro arată o creştere a indexului în prima jumătate a anului curent, ceea ce ne dă speranţe că economia naţională are un potenţial de creştere. Cu toate acestea, chiar dacă tendinţa este de creştere, indexul de 65,5 al climatului de business din această zonă este cu mult sub media europeană şi indicatorii pe baza cărora este calculat au toţi o tendinţă de scădere în cursul acestui an", a spus Florin Jianu.

În privinţa oportunităţilor de afaceri decelate de antreprenorii din ţara noastră, preşedintele CNIPMMR a arătat că 51,37% din respondenţii unui studiu întocmit de Consiliul IMM-urilor îşi doresc obţinerea unor granturi din fonduri euroene, 40,71% doresc să îşi dezvolte activitatea pe pieţele interne, 38,78% doresc să intre pe alte pieţe interne (din ţara noastră) şi doar 35,13% sunt interesaţi să iasă la export cu produsele realizate de propria companie.

Florin Jianu a menţionat că 53,52% dintre antreprenorii chestionaţi au nevoie de susţinere financiară pentru capital de lucru şi pentru activitatea curentă, 54,34% au nevoie de fonduri pentru investiţii în dezvoltarea activităţii, prin achiziţionarea de echipamente, noi tehnologii şi imobile şi doar 10,95% au nevoie de finanţare pentru pregătirea angajaţilor.

46,68% din companiile mici şi mijlocii din ţara noastră se autofinanţează, pentru investiţii ceea ce reprezintă o scădere a procentului înregistrat în urmă cu 2-3 ani, când 7 din 10 IMM-uri se autofinanţau, iar acest rezultat se datorează succesului programelor IMM Invest şi IMM Invest Plus, a afirmat preşedintele CNIPMMR.

Florin Jianu a precizat că 7 din 10 antreprenori cred că îşi vor extinde afacerea în anii următori şi doar 1,15% din antreprenori se gândesc să vândă propria afacere. Acest procent este cauzat de faptul că antreprenorii din ţara noastră văd afacerea pe care o conduc ca un bun, o proprietate familială, deoarece în România nu există cultura din SUA privind înstrăinarea afacerii după un număr de ani, a spus preşedintele CNIPMMR.

În ceea ce priveşte propunerile mediului de afaceri din ţara noastră privind finanţarea unor oportunităţi de business, Florin Jianu a arătat că CNIPMMR doreşte derularea a patru programe: Start-up Revolution, IMM Prosumer, Green Energy şi IMM Scale-up.

• Capitalul negativ - o problemă pentru companiile din ţara noastră

Banca Naţională a României a stabilit, în urma evaluării efectuată în decembrie 2022, patru riscuri majore pentru anul 2023, a afirmat Alexie Alupoaiei, expert principal în Direcţia de Stabilitate Financiară din BNR.

"În primul rând este vorba despre incertitudinile economice globale pe fondul războiului din Ucraina şi despre alte dezechilibre ce pot apărea în cursul acestui an. Apoi vorbim despre tensionarea echilibrelor economice, de exemplu problemele generate de deficitele gemene. Fondurile europene reprezintă o sursă stabilă de finanţare pentru economia naţională şi absorbţia lor poate tempera riscul respectiv. Un alt risc priveşte atragerea fondurilor din PNRR, care va fi valoarea atrasă şi dacă vom reuşi să absorbim rapid banii respectivi şi ultimul risc se referă la potenţiala creştere a fenomenului de nerambursare. În ceea ce priveşte vulnerabilităţile care pot interveni în 2023, acestea se referă la disciplina la plată a companiilor şi la anomaliile existente în situaţiile lor financiare, mai ales că foarte multe firme au capital negativ. Alte vulnerabilităţi pentru mediul economic ar fi nivelul de încredere financiară, tensiunile existente în piaţa muncii şi tranziţia cerută pentru combaterea sau atenuarea schimbărilor climatice", a spus Alexie Alupoaiei.

Provocarea în acest an pentru sistemul financiar şi pentru decidenţii politici este să treacă de la paradigma crizei la paradigma dezvoltării pe un orizont de timp care depăşeşte cu mult 2023, a precizat Radu Crăciun, preşedinte BCR Pensii.

"Vom mai avea căderi în pieţele financiare, dar fără importanţă pentru evoluţia economică. Vom avea scădere economică, dar asta nu înseamnă recesiune. România va avea oportunităţi de dezvoltare, dar este nevoie de decizii pentru a monetiza respectivele oportunităţi. În acest sens trebuie să luăm în considerare reaşezarea multinaţionalelor în teritorii mai prietenoase, în state printre care se numără şi ţara noastră, iar noi trebuie să profităm de acest lucru. De aceea, antreprenorii locali trebuie să ia în calcul să se transforme în furnizori pentru multinaţionalele respective care vor alege să îşi relocheze afacerile în ţara noastră. Apoi, prin PNRR ne sunt alocate sume foarte mari, aproape 29 miliarde euro pentru finanţarea proiectelor, care, dacă vor fi finalizate vor avea un impact pozitiv foarte puternic în economie. Trebuie să luăm în considerare şi planurile de reconstrucţie a Ucrainei la finalul conflictului actual, planuri ce prevăd alocări de sute de miliarde dolari. De aceea, este obligatoriu să fim măcar subcontractori ai companiilor care vor lucra la reconstrucţia Ucrainei. Nu în ultimul rând, trebuie să luăm în considerare veniturile care vor veni din exploatarea gazelor din perimetrele offshore din Marea Neagră şi modul în care vor fi cheltuite aceste venituri. Aceste patru oportunităţi vor duce la o creştere economică agregată pentru economia românească. Cum facem să creştem Produsul Intern Brut în aşa fel încât această creştere agregată să nu se ducă în deficit? Consider că trebuie să pregătim din timp creşterea potenţială a PIB-ului", a spus Radu Crăciun.

În ceea ce priveşte dezvoltarea economiei naţionale, Adrian Codîrlaşu, vicepreşedintele CFA România a afirmat că atragerea fondurilor europene este esenţială şi că absorbţia acestor fonduri ar asigura sustenabilitatea financiară a ţării noastre.

"Suntem campioni europeni la deficitele gemene, aşa cum reiese şi din analiza Moody's, care arată că avem cel mai mare deficit de cont curent din UE şi că ne asumăm un risc mare cu acest deficit. De aceea, avem nevoie de fondurile europene, care vor asigura sustenabilitatea acestui deficit ridicat", a spus Adrian Codîrlaşu care a atras atenţia cu privire la evoluţia ratei inflaţiei în 2023:

"Deşi vârful inflaţiei a fost consemnat la finalul anului trecut, volatilitatea ratei inflaţiei se va resimţi şi în 2023. Inflaţia mai poate reveni la cote alarmante, un exemplu în acest sens fiind ceea ce se întâmplă în Marea Britanie. Inflaţia va rămâne ridicată, volatilă şi în acest an, chiar dacă este pe un trend descendent, şi vom avea o rată mai mare decât în 2020".

Vicepreşedintele CFA România a concluzionat spunând că rata inflaţiei va fi de 4% sau 5% în ţările dezvoltate, fapt ce se va reflecta în rate de dobândă mai mari care să acopere această inflaţie.