Reporter: Ministerul Economiei a anunţat recent că Banca Transilvania, alături de o altă bancă, ar putea intra acţionar la "Oltchim", ca urmare a reconversiei datoriilor în acţiuni. Este interesată Banca Transilvania de o asemenea procedură?
Robert Rekkers: Am înţeles că este o strucutură care se află în discuţie la Bruxelles. Într-adevăr, analizăm această oportunitate de a accepta o conversie parţială a datoriilor pe care "Oltchim" le are inclusiv faţă de BT. Depinde foarte mult şi de un proces corect de "due diligence". Aceasta este o situaţie punctuală şi nu reprezintă pentru noi o strategie sau o politică în viitor, să convertim datoriile în acţiuni. Vrem să fim constructivi, să găsim o soluţie pentru "Oltchim" şi de aceea analizăm această propunere. Dar sunt mai multe de spus acolo, ca preţ, ca valori şi "cum arată" compania per ansamblu.
Reporter: Mai există şi alte companii unde Banca Transilvania va intra ca acţionar în contul datoriilor?
Robert Rekkers: Aceasta este o situaţie punctuală, specială, aşa cum am afirmat. Nu avem de gând să convertim creditele pe care le-am acordat în acţiuni, în alte cazuri.
Reporter: Aţi făcut restructurări în cadrul Băncii Transilvania? Câţi salariaţi mai are în prezent BT, comparativ cu anul 2010?
Robert Rekkers: Nu am făcut restructurări de personal la Banca Transilvania, dar am continuat eforturile de eficientizare a distribuţiei de resurse umane în zonele cu volume crescute de activitate şi cu return optim.
Referitor la numărul de angajaţi, în 2010 am avut în total peste 5.700 de persoane în echipă, iar acum avem peste 6.000 de angajaţi. A cres-cut numărul de angajaţi pentru că am mai deschis agenţii, banca noastră a crescut din punctul de vedere al activelor, dar şi datorită numărului mai mare de clienţi. Anul trecut am des-chis 20 de unităţi, iar în acest an am inaugurat deja 15 unităţi şi vom mai deschide alte cinci. Avem o reţea extinsă şi prin care acoperim, optim, întreaga ţară, deservind clienţi din toate zonele.
Reporter: Câte sucursale/agenţii mai are BT în prezent, comparativ cu 2010?
Robert Rekkers: În prezent, avem 550 unităţi, iar la sfârşitul lui 2010 aveam 535 de unităţi, deci am mai crescut din acest punct de vedere. Acesta este şi motivul pentru care cheltuielile cu salariaţii au crescut. Pot să vă spun că peste 90% din reţea este profitabilă; urmărim acest lucru, lunar. Pentru toate unităţile care nu au trecut încă pe profit avem o politică de implicare, aşa încât acestea să devină profitatile cât mai repede.
Reporter: Care sunt şansele creditării, având în vedere actuala situaţie economică?
Robert Rekkers: Noi vedem un context favorabil pentru BT. Am crescut portofoliul de credite cu 12%, ceea ce înseamnă peste 1,5 miliarde de lei de la începutul anului. Este un efort important, dar nu ne-am oprit. Avem creştere şi pe partea de persoane fizice, dar mai ales pe segmentul companii. Referitor la portofoliul de credite, 62% este reprezentat de persoane juridice şi 38% de persoane fizice. Referitor la creşterea portofoliului de credite pe partea de retail, acest lucru nu este uşor, pentru că cererile sunt mult mai reduse faţă de alţi ani. Am atras suficiente resurse pentru a susţine creşterea creditării, iar BT are o lichiditate foarte bună. Rata credite/depozite înregis-trează la noi un nivel de 0,78, fiind printre cele mai bune din sectorul bancar româ-nesc.
Reporter: Către ce segmente de clienţi se îndreaptă Banca Transilvania pentru creditare?
Robert Rekkers: Nu cred că va fi o mare schimbare în termeni de model de business. Pentru mine este foarte important să avem câţi mai mulţi clienţi activi pe cele patru segmente care sunt şi direcţiile de afaceri ale Băncii Transilvania: retail, IMM, corporate şi divizia pentru medici. Facem eforturi mari pentru a creşte expunerea pe segmentul clienţilor din agricultură. Încă nu am trasat strategia pentru 2012, dar o vom prezenta la momentul potrivit, la Adunarea Generală a Acţionarilor din luna aprilie 2012. În 2012 sunt şanse să continuăm cu o creştere prudentă.
Reporter: Creditarea segmentului agricol a deblocat procesul de creditare?
Robert Rekkers: A contat, dar nu este neapărat un motor. Se vede clar că agricultura, în 2011, a avut o dezvoltare des-tul de favorabilă. Creşterea economică din acest an depinde foarte mult de exporturi şi de agricultură. Noi ne-am implicat şi am oferit soluţii acolo. Vrem să ajutăm acest sector să devină mai profesionist, mai industrializat, să avem performanţă şi un venit mai mare din sectorul agriculturii. Se vede că acest sector este important, strategic, pentru viitorul României. Concret, agricultura este foarte importantă pentru creşterea economică, având un aport important în termeni de Produs Intern Brut. Investiţiile sunt mari. Sunt firme mari şi firme medii care investesc. Sperăm că începe un trend mai pozitiv acolo.
Reporter: Ce îmbunătăţiri ar trebui aduse relaţiei autoritate de management - bancă - firmă, pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene, având în vedere dezvoltarea segmentului la BT?
Robert Rekkers: Cred că ştim cu toţii unde sunt probleme. Este vorba despre birocraţie. Durează mult evaluarea, decontarea la timp a plăţilor şi criteriile de eligibilitate, reprezintă alte aspecte care pot fi îmbunătăţite. Dar autorităţile de management au întreprins deja nişte măsuri în acest sens. Trebuie să beneficiem cât mai mult de aceste fonduri europene. Am avut peste 300 de clienţi doar în primele nouă luni, iar valorile proiectelor cofinanţate au depăşit 700 de milioane de lei. Am dat şi foarte multe scrisori de confort.
Reporter: Fondul Monetar Internaţional a anunţat prognoza de creştere economică pentru anul viitor, de 1,8-2,3%. Care credeţi că ar putea fi sursele de creştere economică?
Robert Rekkers: Nu cred în schimbări drastice. Trendul a început în 2011 cu o creştere mică. Exporturile, industria, agricultura, IT - toate sunt nişte sectoare care totuşi cresc. Nu mă aştept la schimbări drastice, în sens negativ. Pentru noi este cam devreme să pariem deja pe creştere, anul viitor. Important este să încheiem anul 2011 cu bine şi sperăm să ajungem la aproape 2% creştere economică. Nu este rău deloc. România stă mult mai bine decât multe alte ţări. Dacă avem anul viitor creştere, să ne bucurăm. Nu s-a terminat această criză. Trebuie să fim în continuare atenţi, prudenţi. Dacă vorbim despre creştere, aceasta trebuie să fie echilibrată.
Reporter: Ar mai ajuta exporturile creşterea economică, dacă criza se agravează acestea vor fi afectate, având în vedere că România exportă foarte mult în Uniunea Eruopeană?
Robert Rekkers: Locomotiva este Germania, care până acum, în 2011, are rezultate bune în termeni de creştere economică. Aşteptările pentru anul viitor sunt puţin mai jos, dar să sperăm că totuşi acest motor, această locomotivă, va continua să susţină ţările din Europa de Est. Probleme sunt cu Italia. Există foarte multe schimburi între Italia şi Româ-nia. Sunt destul de multe probleme în jurul nostru. Trebuie să fim atenţi ca ţara să producă servicii, să găsim clienţi care să dorească aceste servicii. Trebuie să realizăm produse de calitate.
Reporter: Va avea ecou, în sistemul bancar, decizia BNR de reducerea a dobânzii de politică monetară? Vom asista în perioada următoare la reducerea dobânzilor la credite?
Robert Rekkers: Să sperăm. Să reduci aceste dobânzi este un semnal pozitiv. Şi în Europa cred că mai putem aştepta până să fie redusă dobânda la euro la 1%, probabil nu acum, dar clar economia în Europa trebuie stimulată. Sperăm că va continua. Nu văd probleme cu inflaţia, aceasta este în scădere în România. Acesta poate reprezenta un motiv să fim optimişti, că vor mai urma alte scăderi ale dobânzilor şi în România. Este important ce se întâmplă cu turbulenţele în Italia, Grecia. Cred că este destul de devreme acum să facem estimări despre acest lucru.
Reporter: BERD şi IFC, acţionari ai Băncii Transilvania, şi-au reafirmat angajamentul faţă de bancă?
Robert Rekkers: Da, sunt alături de BT şi nu am niciun indiciu că o să se schimbe pe termen scurt şi mediu.
Reporter: Câte acţiuni mai aveţi la BT? Intentionaţi să mai cumpăraţi?
Robert Rekkers: Deţin acţiuni, nu am vândut, chiar am cumpărat săptămâna trecută, după ce am publicat rezultatele financiare ale băncii, pe primele nouă luni ale anului. Dar acestea sunt decizii personale.
Reporter: Ar fi fost bine dacă Banca Transilvania ar fi fost listată în acest moment pe bursele străine?
Robert Rekkers: Nu. Această decizie de listare a Băncii Transilvania pe bursele străine depinde foarte mult de modul în care publicăm rezultatele. Din 2012 începem să publicăm rezultatele pe IFRS, deci folosind standardele internaţionale. Atunci vom avea o bază de contabilitate şi de raportare standard pentru Europa, fiind şi una din condiţiile pentru listarea pe bursele străine. O să discutăm la Adunarea Generală, rămânând să decidă acţionarii noştri dacă ei cred că este o idee bună.
Reporter: Totuşi, listarea pe bursele străine rămâne în perspectivă?
Robert Rekkers: Nici afară nu este o situaţie mai bună. Bursele din Olanda şi Austria au scăzut, a scăzut şi lichiditatea. Depinde foarte mult dacă găsim cumpărători sau vânzători, dacă listăm în Austria sau Amsterdam. Important este dacă găsim oameni acolo care vor să tranzacţioneze acţiuni TLV.
Reporter: În ce monedă ar trebui să îşi ţină românii banii?
Robert Rekkers: Banca Transilvania are 66% din depozite în lei. Euro poate fi o alternativă. Depinde foarte mult şi unde sunt plasaţi banii. Dacă vrei să cumperi yeni nu primeşti nicio dobândă, iar dobânda la francul elveţian este foarte mică. Trebuie avute în vedere dobânda şi cursul de schimb, fiind un joc care depinde de perspectiva fiecăruia.
Referitor la creşterea portofoliului de credite pe partea de retail, acest lucru nu este uşor, pentru că cererile sunt mult mai reduse faţă de alţi ani.
•
Depinde foarte mult dacă găsim cumpărători sau vânzători, dacă listăm în Austria sau Amsterdam.
•
Nu văd probleme cu inflaţia, aceasta este în scădere în România.
•
Facem eforturi mari pentru a creşte expunerea pe segmentul clienţilor din agricultură.