ROBOR nu a fost arestat, a fost doar plasat sub supraveghere judiciară

În economiile de piaţă din zilele noastre nimic nu este mai normal decât manipularea deschisă a celor mai importante preţuri de pe piaţă, aşa cum sunt dobânzile şi cursurile de schimb.

Cu toate acestea, băncile centrale, inclusiv BNR, continuă să promoveze neîncetat iluzia pieţelor funcţionale, o justificare cum nu se poate mai convenabilă pentru eşecul tot mai evident al politicilor monetare ultrarelaxate.

După ce au forţat scăderea dobânzilor dincolo de orice prag al normalităţii şi au creat condiţiile pentru "dezvoltarea" unei structuri economice nesustenabile, băncile centrale trebuie să găsească acum mijloacele pentru temperarea angoasei existenţiale generate de orice mişcare în sus a costurilor de finanţare.

O astfel de angoasă s-a infiltrat şi în societatea noastră, după mai multe zile de creştere accelerată a dobânzilor interbancare ROBOR, care sunt utilizate ca bază de calcul a costurilor de finanţare din economie.

"Şi ne izbăveşte pe noi de ROBOR-ul cel rău" părea să fie ruga zilnică adresată unui guvernator absent de pe puntea de comandă a economiei de piaţă de la BNR.

Iar minunea a venit, odată cu lansarea unei operaţiuni repo prin care s-au "injectat" 9,3 miliarde de lei pe piaţa interbancară. Apoi guvernatorul Mugur Isărescu a apărut în faţa presei, a răspuns întrebărilor şi a dat asigurări că efectele operaţiunii se vor vedea în ziua următoare.

Şi a venit ziua următoare, când ROBOR la 3 luni s-a "prăbuşit" cu 1 punct de bază (0,01 puncte procentuale), până la 1,79%, de la 1,8% în ziua anterioară.

Cum se poate aşa ceva? Ce se întâmplă cu lichiditatea de pe piaţa interbancară dacă o injecţie de peste 9 miliarde nu are efect asupra unor costuri de finanţare de care depind ratele a milioane de români? A dispărut magia?

Deocamdată este prea devreme pentru un astfel de verdict. În "jobenul" Băncii Naţionale mai sunt destui "iepuri", după cum arată declaraţiile lui Mugur Isărescu. Guvernatorul l-a parafrazat pe Mario Draghi şi a spus că BNR va oferi lichiditate cât este nevoie şi că "va face totul", adică va utiliza discreţionar toate instrumentele aflate la dispoziţia sa.

Cu toate acestea, guvernatorul Isărescu a continuat să susţină că "dobânzile şi cursul de schimb sunt stabilite de piaţă", iar BNR doar colectează datele, calculează diferite medii şi apoi le publică.

În cadrul conferinţei de presă care a urmat deciziei de politică monetară, conducătorul BNR a declarat că "efectul asupra inflaţiei (n.a. al operaţiunii repo) este indirect şi nu foarte clar determinat", deoarece "nu trebuie confundată lichiditatea cu masa monetară".

Adică masa monetară are un efect direct asupra inflaţiei? În aceste condiţii trebuie să ne pregătim pentru o creştere persistentă a preţurilor, pe fondul unei creşteri anuale medii de 23% a masei monetare în sens restrâns (M1) de la începutul anului 2015. M1 este compusă din numerarul din circulaţie şi depozitele overnight.

"Nu vindem iluzii populaţiei", a declarat Mugur Isărescu pe marginea întrebărilor legate de evoluţia viitoare a dobânzilor. Din păcate, BNR a vândut iluzii şi înainte de criză şi continuă să o facă. De fapt, vânzarea iluziilor a rămas singurul obiect de activitate al băncilor centrale.

Prin intervenţiile mai mult sau mai puţin discrete asupra cursului de schimb şi a dobânzilor, instituţia monetară a statului nostru nu a făcut decât să suprime semnale fundamentale ale pieţei şi să împiedice reforme structurale cruciale pentru ieşirea de sub zodia creşterii prin consum.

În ceea ce priveşte evoluţia lichidităţii de pe piaţa interbancară, guvernatorul Isărescu a mai precizat că una dintre cauze o reprezintă şi ieşirile de capital străin din ţară, pe fondul înrăutăţirii climatului economic. De data aceasta, responsabilitatea revine politicii fiscale inepte a unui guvern care nu vrea sau nu poate să înţeleagă natura mecanismelor din spatele dezvoltării sustenabile.

Iar când o bancă centrală girează astfel de politici prin menţinerea dobânzilor la un nivel artificial, se poate spune orice despre ea, dar în niciun caz că ar fi independentă.

La conferinţa de presă a venit apoi o întrebare din partea unui jurnalist care a dorit să ştie dacă avansul ROBOR din ultima perioadă este o tendinţă normală.

"Eu nu pot să folosesc acest cuvânt, pentru ca la o opinie publică atât de inflamată să spui că o creştere de dobândă este ceva normal nu dă bine", a fost replica guvernatorului Isărescu.

Adică este mai bine să spunem că totul este perfect, trecem doar printr-o perioadă de sincope temporare, iar nivelul natural al dobânzilor este unul apropiat de zero?

Atunci de ce a fost nevoie să fie plasat ROBOR-ul sub supraveghere judiciară? Pentru că "arestarea" sa ar fi coborât imaginea Băncii Naţionale la nivelul "folcloriştilor" din Parlament?

Vă amintiţi de Wile E. Coyote? Aşa a fost economia noastră înainte de declanşarea crizei globale. În timp ce afară se prăbuşeau mari bănci internaţionale, autorităţile noastre fiscale şi monetare stimulau economia să alerge cât mai repede după Road Runner.

În 2009 au constatat cu uimire că marginea prăpastiei a fost depăşită şi a urmat inevitabila cădere economică.

Apoi am evitat falimentul suveran şi ne-am ridicat cu ajutorul creditelor internaţionale şi au fost găsite noi mijloace pentru reluarea, cu orice preţ, a creditării. Economia Wile E. Coyote, personaj care se autodefineşte drept supergeniu, aleargă acum cu viteza cea mai mare din Europa.

Destinaţia este aceeaşi.