Rocada dintre Ciucă şi Ciolacu nu a adus decât alte proteste

Prima rocadă guvernamentală în cadrul unei coaliţii politice a marcat cel de-al doilea semestru al anului trecut, nu prin prisma unor rezultate excepţionale, ci prin continuarea luării unor măsuri care au impactat negativ mediul de afaceri, în scopul reducerii deficitului bugetar majorat de creşterea neajustificată a cheltuielilor publice. Schimbarea de guvern de la finalul primului semestru nu a fost de bun augur pentru echipa premierului Ciolacu, care s-a trezit cu un deficit bugetar din ce în ce mai greu de controlat şi gestionat, problemă peste care în prima lună de guvernare s-a aşternut şi scandalul "azilelor groazei" din Voluntari, care a dus la înlocuirea din guvern a miniştrilor Gabriela Firea şi Marius Budăi, amplificat în luna august de explozia de la Crevedia, unde corupţia din rândul statului şi-a arătat adevărata faţă, cauzând mai multe victime.

În tentativa de a controla deficitul bugetar şi de a nu risca blocarea fondurilor europene, Cabinetul Ciolacu a lucrat în primele trei luni ale semestrului al II-lea pentru a încropi un proiect de lege privind modificarea Codului Fiscal şi reformarea administraţiei publice locale şi centrale, uitând să mai facă rectificarea bugetară necesară, rectificare ce nu a intervenit nici la finalul anului, sumele necesare autorităţilor publice, administraţiilor publice locale şi instituţiilor publice fiind alocate direct de la Fondul de Rezervă al Guvernului, în scopul ţinerii sub control a cheltuielilor bugetare.

Premierul Marcel Ciolacu şi-a asumat, în 26 septembrie, în plenul Parlamentului, legea de modificare a Codului Fiscal, în ciuda opoziţiei exprimată de mediul de afaceri, de partenerii sociali, dar şi de o parte din clasa politică. Actul normativ a trecut de filtrul Curţii Constituţionale şi a fost promulgat în cursul lunii octombrie de către preşedintele Klaus Iohannis, instituind, printre altele, impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 50 milioane euro, impozitul de 2% pe cifra de afaceri a băncilor, coborârea pragului cifrei de afaceri privind impozitarea microîntreprinderilor, aplicarea unui impozit de 10% - cu titlu CASS - pe bonurile de masă, introducerea unui impozit pe lux, de 0,3%, pe imobilele rezidenţiale care depăşesc valoarea de 2,5 milioane lei şi pe autoturismele care depăşesc valoarea de 375.000 lei.

Totodată, deoarece puterea de cumpărare a cetăţenilor a scăzut din cauza inflaţiei, Guvernul a decis plafonarea adaosului comercial la 14 alimente de bază, pentru 90 de zile, plafonare ce a intrat în vigoare la 1 august 2023 şi care a fost prelungită cu încă 90 de zile, în 27 octombrie 2023, când Executivul a adăugat la lista iniţială încă 7 alimente de bază, printre care cozonacul pentru sărbătorile de iarnă.

Măsurile fiscale, care includ şi restructurarea aparatului bugetar, au iscat nemulţumiri în rândul angajaţilor din sistemul public, care au ieşit de mai multe ori în stradă. Astfel, angajaţii din sistemul public de educaţie, din sistemul public de sănătate, dar şi cei aiANAF au protestat de mai multe ori pe parcursul celui de-al doilea semestru al anului trecut, din cauza îngheţării sau reducerii salariilor şi sporurilor pe care le aveau până la intrarea în vigoare a Legii 296/2023 privind noile măsuri fiscale.

A doua jumătate a semestrului al doilea a fost marcată de întocmirea de către Guvern a proiectelor de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2024. Cele două proiecte de legi s-au întocmit dificil, prin prisma tăierilor bugetare şi reorganizărilor prevăzute atât în legea 296/2023, cât şi în ordonanţele de urgenţă care au completat-o, dar la mijlocul lunii decembrie Guvernul a aprobat actele normative şi le-a trimis spre dezbatere şi vot în Parlament. Legile au trecut rapid, pe procedura repede-înainte, prin Legislativ, în ciuda miilor de amendamente depuse de opoziţia parlamentară.

Singurele veşti bune din punct de vedere macroeconomic au venit dinspre Banca Naţională a României şi dinspre Comisia Europeană. În semestrul al II-lea, BNR a menţinut la 7% rata dobânzii de referinţă şi a prognozat că inflaţia va ajunge la finalul anului la 7,5%, în timp ce Comisia Europeană a aprobat a doua cerere de plată din PNRR, virând autorităţilor de la Bucureşti 2,76 miliarde euro.

În piaţa de capital, finalul de an ne-a adus înlocuirea de către Parlament a echipei Nicu Marcu din fruntea Autorităţii pentru Supraveghere Financiară - echipă ce nu a prevenit falimentele răsunătoar ale companiilor City Insurance şi Euroins România în piaţa de asigurări -, cu echipa condusă de Alexandru Petrescu, noul preşedinte a ASF. Acesta este secondat de prim-vicepreşedintele Gabriel Avrămescu şi de vicepreşedinţii Gabriela Horga, Daniel Armeanu şi Sorin Mititelu, care deja au iniţiat un pachet de măsuri menit să reaşeze lucrurile în matca lor firească în piaţa asigurărilor.

Pe plan politic, consemnăm demersul Direcţiei Naţionale Anticorupţie care a dus la punerea sub urmărire penală a fostului premier Florin Cîţu, a foştilor miniştri ai Sănătăţii - Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă şi a fostului secretar de stat la Ministerul Sănătăţii - Andrei Baciu - pentru un prejudiciu total de peste un miliard euro cauzat de aprobarea achiziţionării mai multor doze de vaccin anti-Covid 19 decât erau necesare, în ciuda faptului că în stocuri existau multe doze de vaccin neutilizate.

Pentru cel de-al doilea semestru al anului trecut mai consemnăm acordul la care s-a ajuns în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene ca România şi Bulgaria să fie primite în spaţiul Schengen cu frontierele maritime şi aeriene la 31 martie 2024, dar şi calificarea naţionalei masculine de fotbal la turneul final Euro 2024, care va avea loc în Germania.

• Scandalul azilelor din Voluntari - prima piatră de încercare a guvernului Ciolacu

Nici nu s-a uscat bine cerneala pe jurământul semnat la Cotroceni de noua echipă guvernamentală că Executivul a fost zguduit în prima lună de guvernare de scandalul "azilelor groazei", care a dus la demisia miniştrilor Gabriela Firea şi Marius Budăi, indicaţi de opoziţia politică drept principalii responsabili pentru inactivitatea instituţiilor statului în cazul relelor tratamente aplicate bătrânilor din cele trei centre de îngrijire a persoanelor vârstnice şi nu numai aflate pe raza oraşului Voluntari, judeţul Ilfov.

Întreaga tragedie a ieşit la lumină în 4 iulie 2023, când procurorii DIICOT au descins în trei cămine de asistenţă socială - "Armonia", "Sfântul Gabriel cel Viteaz" şi "Casa Cora" - din oraşul Voluntari. În urma efectuării percheziţiilor au fost reţinuţi 26 de suspecţi, care, potrivit DIICOT, constituiseră o reţea infracţională ce a aplicat rele tratamente şi chiar tortură pentru 98 de persoane aflate în respectivele centre de îngrijire. Conform procurorilor, prejudiciul total a fost estimat la 5,2 milioane lei. În urma descoperirii acestor cazuri, Guvernul a dispus controale la nivel naţional care au scos la iveală 51 de centre neautorizate şi care au dus la suspendarea activităţii în 110 centre de asistenţă socială din cele 5.197 de centre care furnizează servicii sociale în ţara noastră.

Cu o zi înainte de descinderea procurorilor DIICOT în Voluntari, Eduard Hellvig demisiona din funcţia de director general al SRI, fără ca demisia acestuia să aibă vreo legătură cu ceea ce se întâmplase în Voluntari. După demisia sa, au urmat demisiile "de onoare" ale lui Marius Budăi şi Gabrielei Firea, din funcţiile de ministru al Muncii, respectiv ministru al Familiei.

Tot în cursul lunii iulie, coaliţia de guvernare, confruntată cu un deficit bugetar în creştere şi cu necolectarea veniturilor programate prin legea bugetului de stat, a luat în calcul adoptarea unor măsuri privind creşterea TVA pentru mai multe bunuri şi servicii - inclusiv cele oferite de sectorul HoReCa - şi reducerea facilităţilor fiscale acordate în ultimii ani angajaţilor din construcţii, din IT&C şi din agricultură. Situaţia respectivă a determinat Guvernul Ciolacu să amâne rectificarea bugetară, dorind mai întâi să adopte pachetul de măsuri necesare pentru o reechilibrare a bugetului de stat.

• "Colectiv" la Crevedia şi tragedia din localitatea 2 Mai - bornele principale ale lunii august

Explozia de la o staţie GPL care funcţiona ilegal în localitatea Crevedia, dezastru în urma căruia au decedat şase persoane şi au fost rănite 52 de persoane, a scos la iveală în luna august corupţia din interiorul statului român şi ineficienţa activităţii unor instituţii publice care trebuie să se ocupe de controlul şi de supravegherea companiilor ce îşi desfăşoară activitatea în anumite sectoare economice. În urma tragicului incident care a avut loc în 26 august, au fost distruse mai multe case, au decedat două persoane şi au fost înregistraţi 58 de răniţi, din care 12 foarte grav, o parte dintre aceştia fiind transferaţi la spitalele din Belgia, Germania, Norvegia, Austria şi Italia. Ulterior, la lista deceselor s-au mai adăugat încă patru persoane dintre răniţii grav, care se aflau intubaţi în secţiile ATI ale spitalelor din Bucureşti. Din totalul persoanelor rănite, 43 sunt angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne - 39 pompieri, doi poliţişti şi doi jandarmi.

În urma acestei tragedii, premierul Marcel Ciolacu a dispus verificarea tuturor staţiilor GPL din ţară, acţiune care a dus la constatarea a peste 2.000 de deficienţe şi aplicarea unor amenzi contravenţionale care s-au ridicat în total la peste 1,3 milioane de euro.

Tragedia de mai sus a fost precedată de un alt eveniment nefericit la care şi-a pus amprenta inactivitatea de care au dat dovadă angajaţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Constanţa, care a dus la moartea a două persoane şi rănirea a încă şase. În noaptea de 18 spre 19 august, unde un tânăr drogat care se afla la volanul unui autoturism a intrat cu bolidul într-un grup de opt persoane aflate pe marginea drumului, ucigând două şi rănindu-le pe celelalte şase. Înainte de producerea accidentului, care a avut loc în jurul orei 5:00, tânărul respectiv a fost oprit în trafic de două ori de angajaţii Poliţiei Rutiere, care, deşi au constatat starea în care se afla acesta, nu i-au reţinut permisul şi l-au lăsat să se deplaseze în continuare cu autoturismul din dotare.

Luna august a scos la iveală şi modul defectuos în care autorităţile centrale au gestionat bugetul public. Astfel, publicarea execuţiei bugetare pentru primele şapte luni din 2023 a arătat că Guvernul se confrunta cu un deficit bugetar de 2,43% din PIB, care ne scotea practic de pe traiectoria atingerii, la finalul anului, a ţintei de deficit de 4,4% din PIB convenită anterior cu Comisia Europeană. Pentru a nu pune în pericol fondurile europene alocate ţării noastre, Cabinetul Ciolacu a finalizat în cursul lunii august şi în prima jumătate a lunii septembrie un set de măsuri fiscale şi o reformare a sistemului public, pe care le-au discutat la Bruxelles cu oficialii Comisiei Europene.

Numai că măsurile gândite pentru reformarea şi restructurarea sistemului publice au iscat controverse, iar angajaţii ANAF şi funcţionarii din administraţia publică locală au protestat în faţa sediului Guvernului solicitând să fie analizată situaţia pe fiecare autoritate şi fiecare instituţie publică înainte de anularea unor posturi vacante şi de comasarea unor instituţii.

• Septembrie - luna în care premierul Ciolacu şi-a asumat în Parlament noile măsuri fiscale

Ameninţat de Comisia Europeană cu tăierea alocărilor din fondurile UE, guvernul Ciolacu a fost nevoit, după ce a moşit în tot sezonul estival proiectul de lege privind noile taxe şi impozite, să meargă cu el în Parlament. Potrivit legii asumată de prim-ministrul Marcel Ciolacu în 26 septembrie în Parlament, taxarea băncilor se modifică astfel încât acestea vor plăti un impozit de 2% pe cifra de afaceri în 2024 şi 2025, dublu faţă de prevederea iniţială de 1%. Totodată, companiile mari, cu cifre de afaceri care depăşesc 50 milioane euro, vor fi nevoite să plătească un impozit de 1% pe cifra de afaceri, dacă impozitul plătit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal şi modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, este mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri. Mai mult, actul normativ modifică şi taxarea microîntreprinderilor, respectivii agenţi economici fiind nevoiţi să achite, de la 1 ianuarie 2024, următoarele impozite pe profit: 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro; 3%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro sau desfăşoară anumite activităţi, principale sau secundare, corespunzătoare unor coduri CAEN specifice. Guvernul a decis limitarea aplicării facilităţii fiscale acordate angajaţilor din sectorul IT&C până la 31 decembrie 2028 inclusiv, precum şi a facilităţilor fiscale acordate sectoarelor construcţii, agricol şi industria alimentară. Mai mult, angajaţii din respectivele sectoare de activitate vor plăti şi contribuţiile CASS. În ceea ce priveşte taxarea muncii, legea asumată în Parlament de Guvern stabileşte impozitarea cu 10% - pentru CASS - a bonurilor de masă şi voucherelor de vacanţă acordate angajaţilor.

În urma modificării Codului Fiscal, reprezentanţii Executivului au afirmat că vor încheia anul bugetar 2023 cu un deficit de 5,5% spre deosebire de 4,4% asumat în 2020 în discuţiile cu Comisia Europeană. În acest sens, Guvernul a primit o gură de oxigen de la Comisia Europeană, care a decis aprobarea celei de-a doua cereri de plată din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi virat statului român cele 2,76 miliarde euro, reprezentând suma solicitată de Executiv.

• Deficit bugetar în creştere, la mijlocul toamnei

Din păcate pentru Cabinetul Ciolacu, în ciuda noilor măsuri fiscale, situaţia financiară pentru trimestrul al III-lea publicată de Ministerul Finanţelor în luna octombrie arăta un deficit de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB, mai mare cu 0,6% din PIB faţă de deficitul de 41,70 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni ale anului 2022. În documentul întocmit de Ministerul Finanţelor se preciza că veniturile totale au însumat 368,03 miliarde lei în primele nouă luni ale anului curent, în creştere cu 11% (an/an), în timp ce cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 424,49 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 13,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

În aceste condiţii macroeconomice, Consiliul de Administraţie a Băncii Naţionale a României a decis menţinerea ratei dobânzii de referinţă la 7% pe an, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6%.

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă până la finele anului 2023 în linie cu prognoza pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflaţiei din august, care anticipa coborârea acesteia la 7,5% în decembrie 2023, la 4,4% în decembrie 2024 şi la 3,8% la finele orizontului proiecţiei.

În octombrie am consemnat prima vizită în ţara noastră a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a ajuns la Bucureşti la trei zile după atentatele teroriste care au zguduit Israelul în 7 octombrie 2023 şi care au generat actualul conflict ce are loc în Fâşia Gaza. Preşedintele Zelenski şi omologul său Klaus Iohannis au semnat în 10 octombrie 2023 o declaraţie comună în care se arată că relaţiile dintre Ucraina şi România se vor dezvolta pe baza unui Parteneriat Strategic, că va fi majorată cantitatea de cereale ucrainene tranzitate prin România de la 2 milioane tone la 4 milioane tone pe lună, că piloţii ucraineni vor fi antrenaţi în centrul de instruire din ţara noastră pentru a manevra avioanele de luptă F-16, că este necesar ca românii din Ucraina să se bucure de acelaşi tratament din partea autorităţilor de la Kiev ca ucrainenii din ţara noastră în privinţa respectării drepturilor şi că guvernul de la Kiev şi cel de la Bucureşti vor rezolva problema distincţiei artificiale dintre limba română şi aşa-zisă limbă "moldovenească".

• Achiziţia vaccinurilor Covid-19 - dăunătoare pentru fostul premier Florin Cîţu

Scena politică românească a fost zguduită, în a doua jumătate a lunii noiembrie, când Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat Parlamentului şi preşedintelui Klaus Iohannis aprobarea urmăririi penale a fostului premier Florin Cîţu şi a foştilor miniştri ai Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă pentru abuz în serviciu în dosarul achiziţiei de vaccinuri anti-Covid, pentru un prejudiciu estimat la un miliard de euro prin prisma achiziţionării unei cantităţi de vaccin mai mare decât era necesar în realitate. Fostul premier Florin Cîţu şi-a pierdut imunitatea parlamentară în 29 noiembrie, după ce plenul Senatului a aprobat solicitarea DNA referitoare la începerea urmăririi penale pe numele actualului senator liberal. Cu două zile înainte, preşedintele Klaus Iohannis a dat curs noiembrie solicitării Parchetului General şi a dat liber declanşării urmăririi penale pentru cei doi foşti miniştri ai Sănătăţii. Ulterior, la finalul lunii decembrie, a fost pus sub urmărire penală în acelaşi dosar şi Andrei Baciu, fost secretar de stat la Ministerul Sănătăţii, care a demisionat din funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Guvernul a reparat în ultima lună de toamnă erorile strecurate în Legea 296/2023 prin care s-au operat noile modificări fiscale, erori printre care se numărau limitarea plăţilor cash între companii şi reducerea plafonului zilnic de casă. Astfel, Cabinetul Ciolacu a revenit asupra măsurii iniţiale, menţinând vechile dispoziţii care prevăd un plafon zilnic de casă de 50.000 lei pentru fiecare agent economic şi menţinerea plăţilor cash la nivelul de 5.000 de lei pe zi între agenţii economici şi la nivelul de 10.000 lei pe zi pentru persoanele fizice. Din dorinţa de a compensa renunţarea la reducerea plafonului privind plăţile cash şi plafonului zilnic de casă, Executivul a aprobat un act normativ prin care a stabilit impozitarea cu o cotă minimă de 15% a profitului marilor grupuri sau întreprinderi multinaţionale şi naţionale a căror cifră de afaceri anuală consolidată este de cel puţin 750 milioane euro.

Tot în cursul lunii noiembrie, la iniţiativa Guvernului, Parlamentul a aprobat noua lege a pensiilor publice. Potrivit actului normativ, pensiile celor peste 4,7 milioane de beneficiari vor fi recalculate după noua formulă şi se vor majora anual, la 1 ianuarie, cu rata medie a inflaţiei plus 50% din creşterea reală a salariului mediu brut.

Pe plan macroeconomic, consemnăm faptul că execuţia bugetară pentru primele zece luni ale anului 2023 publicată de Ministerul Finanţelor în luna noiembrie, arată un deficit bugetar de 3,97% din PIB, respectiv 62,81 miliarde lei, fapt care a determinat ministerul respectiv să apeleze la creditare din sistemul bancar intern, dar şi de la populaţie prin emiterea unor noi titluri de stat menite să atragă la bugetul statului încă 5,675 miliarde lei.

• Bugetul de stat, adoptat înaintea Crăciunului, în ciuda criticilor exprimate de Consiliul Fiscal

Finalul celui de-al doilea semestru financiar a consemnat adoptarea de către Parlament, înainte de Sărbătorile de Iarnă, a bugetului de stat pentru anul 2024, care prevede o creştere a Produsului Intern Brut cu 3,4% şi un deficit bugetar cash de 5%. Potrivit actului normativ adoptat de Parlament, Produsul Intern Brut va ajunge la finalul anului 2024 la 1734 miliarde lei, câştigul salarial mediu brut lunar luat în calculul bugetului de stat fiind de 4.733 lei. Veniturile bugetului de stat (exclusiv) sunt programate să crească în 2024 cu 20% faţă de anul 2023, iar cheltuielile publice sunt majorate cu 6,56%, în condiţiile în care impactul bugetar al majorării pensiilor va fi în acest an de 25 miliarde lei. Creşterea cu 20% a veniturilor exclusive ale bugetului de stat reprezintă o premisă nereală, potrivit Opiniei Consiliului Fiscal cu privire la legea bugetului de stat, premisă care riscă să ducă la un deficit bugetar mai mare la finalul anului 2024 decât acela estimat de Guvern.

Înaintea adoptării bugetului de stat, Institutul Naţional de Statistică anunţa că la finalul lunii noiembrie 2023 rata inflaţiei s-a situat la 6,7%, iar după adoptarea legii Ministerul Finanţelor anunţa că arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 8,83%, în noiembrie 2023, comparativ cu luna octombrie, fapt pentru care a recurs în ultima lună a anului trecut la emiterea a noi certificate de trezorerie cu discount şi noi obligaţiuni de tip benchmark prin care a urmărit atragerea din piaţa de capital a aproximativ 4,52 miliarde lei.

În ceea ce priveşte piaţa de capital, luna decembrie a adus o nouă conducere a Autorităţii pentru Supraveghere Financiară. Parlamentul, cu o singură excepţie - Daniel Armeanu, vicepreşedinte pentru fondurile de pensii -, a decis să nu mai reînnoiască mandatele echipei Marcu, care, din fruntea ASF, a asistat impasibilă la falimentarea a două mari companii din piaţa de asigurări - City Insurance şi Euroins -, la perturbarea pieţei RCA şi la concertările ilegale din piaţa de capital. Alexandru Petrescu, noul preşedinte al ASF, a afirmat, la audierile din cadrul Parlamentului, că asemenea fenomene nu vor mai fi tolerate în mandatul său şi că, împreună cu noua echipă de conducere, va lucra pentru ca Autoritatea să îşi respecte întocmai obligaţiile legale.

Finalul celui de-al doilea semestru financiar a adus şi două veşti bune. Prima constă în numirea fostei preşedinte a Senatului României, Anca Dragu - fost ministru de Finanţe în guvernul Cioloş -, în funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Moldova, funcţie pe care o ocupă în urma votării sale de majoritatea politică din Parlamentul de la Chişinău.

A doua veste bună a venit în 30 decembrie, când Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene a anunţat că s-a ajuns la un acord pentru ca România şi Bulgaria să intre în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, de la 31 martie 2024, fără a se oferi însă un calendar privind aderarea cu frontierele terestre.