Societatea de distribuţie a presei - "Rodipet" SA - a fost declarată vineri în faliment, la cererea a patru societăţi comerciale, care au deschis acţiuni în instanţă la Tribunalul Bucureşti.
Tribunalul Bucureşti a respins contestaţiile societăţii "Rodipet", considerându-le neîntemeiate şi a admis cererea formulată de reclamantele creditoare SC "Auto Mondial Media" SRL, SC "Expert Service IT" SRL, SC "Neopolis Impex" SRL şi SC "Apex Ray" SRL împotriva debitorului SC "Rodipet" SA. Astfel, Tribunalul Bucureşti a deschis procedura generală de insolvenţă pe o perioadă de observaţie de 60 de zile.
"Rodipet" SA a fost privatizată în anul 2003, când AVAS a vândut 90.574 acţiuni, reprezentând 100% din capitalul social de 2.264.350.000 lei, către S.C. "Magnar System Com" SRL Otopeni, pentru suma de 2.266.614.350 lei. Valoarea totală a tranzacţiei s-a ridicat la circa 11 milioane de euro, din care 4,87 milioane de euro datorii comerciale asumate de cumpărător. La momentul respectiv au existat două oferte pentru cumpărarea "Rodipet", din partea "Magnar System Com" şi "Hero Prodexim", ultimul fiind eliminat, în urma "unei invocări de aşa-zisă" nerespectare a condiţiilor de precalificare.
În august 2006, Ministerul Finanţelor Publice a devenit acţionar majoritar al "Rodipet", cu 55,15% din titluri, în urma conversiei în acţiuni a unor datorii de 16,37 milioane de lei. În urma operaţiunii, firma "Magnar Systems Com" a controlat 23,04% din titluri, "Supremo Corporation" - 19,1%, "Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" - 2,2%, SC "Monalisa Investments" - 0,12%, iar Awdi Hassan şi Awdi Mehdi, câte 0,12%. Conducerea "Rodipet" afirma la acea dată că operaţiunea de conversie a fost una dintre condiţiile privatizării, iar aceste acţiuni au fost transferate de către Finanţe la AVAS, care le va vinde firmei Magnar, conform contractului de privatizare.
Potrivit art. 31. din Legea 85/2006 referitoare la procedura falimentului, orice creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolvenţă poate iniţia o cerere introductivă, în care va preciza: cuantumul şi temeiul creanţei; existenţa unei garanţii reale, constituite de către debitor sau instituite potrivit legii; existenţa unor măsuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului; declaraţia privind eventuala intenţie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui să precizeze, cel puţin la nivel de principiu, modalitatea în care înţelege să participe la reorganizare.
Potrivit art. 3 din aceeaşi lege, pentru ca o societate să poată să ceară declanşarea procedurii de faliment trebuie să aibă de recuperat de la debitor o sumă de minim 10.000 de lei.