România: Creştere economică de 1,4% şi deficit bugetar de 8% în 2024

La finalul anului 2024, România se confruntă cu provocări economice semnificative, iar sindicaliştii şi grupurile interesate de drepturile lucrătorilor sunt tot mai implicaţi în discuţiile economice, potrivit comunicatului emis redacţiei. Deficitul bugetar a ajuns la 8%, creşterea economică continuă să fie susţinută în mare parte de consumul privat, iar inflaţia rămâne peste limitele ţintite de Banca Naţională a României (BNR).

În 2024, România a înregistrat o creştere economică de doar 1.4%, susţinută de consumul privat, iar deficitul bugetar a ajuns la 8% din PIB, ca urmare a veniturilor scăzute şi a cheltuielilor mari cu pensiile şi salariile publice. În 2024, România a înregistrat o creştere economică de doar 1.4%, susţinută de consumul privat, iar deficitul bugetar a ajuns la 8% din PIB, ca urmare a veniturilor scăzute şi a cheltuielilor mari cu pensiile şi salariile publice. Se estimează o accelerare a creşterii economice la 2.5% în 2025 şi 2.9% în 2026. România are unul dintre cele mai mici niveluri de venituri bugetare din UE (33.7% din PIB) şi cheltuieli relativ scăzute (40.3% din PIB).

În acest an, cheltuielile salariale din sectorul public au scăzut procentual, dar rămân la un nivel mediu comparativ cu alte state UE. Datoria publică a crescut rapid, apropiindu-se de pragul de 60% din PIB, sub media UE de 80.8%. Criza politică a generat incertitudine pe piaţa obligaţiunilor, determinând România să se împrumute mai scump, chiar şi în contextul scăderii dobânzii de referinţă. Deşi sentimentul economic general al românilor este în creştere faţă de UE, încrederea în industrie rămâne negativă, sugerând o contracţie a sectorului.

În acest an, cheltuielile salariale din sectorul public au scăzut procentual, dar rămân la un nivel mediu comparativ cu alte state UE. Datoria publică a crescut rapid, apropiindu-se de pragul de 60% din PIB, sub media UE de 80.8%. Criza politică a generat incertitudine pe piaţa obligaţiunilor, determinând România să se împrumute mai scump, chiar şi în contextul scăderii dobânzii de referinţă. Deşi sentimentul economic general al românilor este în creştere faţă de UE, încrederea în industrie rămâne negativă, sugerând o contracţie a sectorului.

România a înregistrat un deficit bugetar de 6.6% din PIB în 2023, iar în 2024, din cauza slabei colectări a veniturilor, se estimează că acesta va depăşi 8%. Problema deficitului nu este cauzată de cheltuieli, având în vedere că România are printre cele mai mici venituri bugetare din UE, echivalente cu 33.7% din PIB. În comparaţie cu alte state, deficitul bugetar al României este ridicat (6.6% din PIB), faţă de media UE27 de 3,5%. În schimb, cheltuielile sunt printre cele mai scăzute din UE, reprezentând doar 40.3% din PIB.

Deficitul bugetar al României va ajunge la 8,0% până la finalul anului 2024, fiind cu mult peste limita de 3% stabilită de UE. În ciuda planului fiscal-bugetar pe termen mediu, deficitul ar rămâne ridicat, iar în 2025 este prognozat să scadă doar cu 0.1%, la 7.9%. Reforma pensiilor (Legea 360/2023) şi creşterile salariale din sectorul public au pus presiune pe cheltuielile statului, dar acestea au fost necesare pentru asigurarea echităţii. România cheltuie cel mai puţin din UE, iar soluţia pentru reducerea deficitului rămâne creşterea veniturilor bugetare, se arată în comunicat.

Veniturile bugetare sunt similare cu cele ale paradisurilor fiscale (Malta şi Irlanda). În 2021, aproape 36.7% din veniturile ce ar fi rezultat din TVA nu erau colectate. Facilităţile fiscale oferite capitalului şi lipsa unor măsuri de impozitare progresivă au pus o povară fiscală pe cei cu venituri reduse fără beneficii reale bugetului statului.

În cazul României, cheltuielile bugetare sunt printre cele mai scăzute din UE27. Cu excepţia paradisurilor fiscale (Malta şi Irlanda), România, Bulgaria şi Lituania se situează la capătul listei. Nivelul scăzut al cheltuielilor bugetare infirmă mitul conform căruia statul ar cheltui prea mult.

În 2021, România a înregistrat pierderi semnificative în colectarea veniturilor din TVA, aproape 36.7% din suma estimată nefiind colectată. Veniturile bugetare ale României sunt comparabile cu cele ale paradisurilor fiscale, cum ar fi Malta şi Irlanda. Facilităţile fiscale acordate capitalului şi lipsa unor măsuri de impozitare progresivă au dus la o povară fiscală disproporţionată pentru persoanele cu venituri mici, fără beneficii reale pentru bugetul statului.

Deşi cheltuielile bugetare ale României sunt printre cele mai scăzute din UE27, cu excepţia paradisurilor fiscale, această situaţie infirmă ideea că statul ar cheltui prea mult. România, alături de Bulgaria şi Lituania, se situează în partea de jos a listei privind cheltuielile publice, ceea ce sugerează o nevoie de ajustare a politicii fiscale pentru a sprijini dezvoltarea sustenabilă a economiei şi a reduce deficitul bugetar.

România plăteşte astăzi 5.5% din totalul cheltuielilor publice pe dobânzi. BNR a scăzut de două ori dobânda de politică monetară în urma temperării inflaţiei. În ciuda unor scăderi a dobânzii de politică monetară, din cauza tensiunilor socio-politice, randamentul obligaţiunilor a crescut ce face datoria României să fie mai scumpă.

"Gradul de îndatorare al României este afectat, în principal, de veniturile bugetare scăzute. Acumularea datoriei în actualul context incert geo-politic pune presiuni adiţionale pe stat, făcând viitoare împrumuturi mai costisitoare. Datoria publică a României a depăşit pentru prima dată 50% din PIB anul acesta", explică Radu-Ioan Stochiţa pentru Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel Alfa"

Problema principală a României nu o reprezintă cheltuielile publice, care sunt printre cele mai scăzute din UE, ci veniturile scăzute. Creşterile recente ale cheltuielilor, determinate de modificarea Legii Pensiilor şi de majorările salariale (inclusiv pentru educaţie şi sănătate), au fost necesare pentru a asigura echitatea socială. Aceste creşteri au stimulat consumul, menţinând astfel o creştere economică de +1.4% în 2024, deşi aceasta a încetinit faţă de 2023. Problema nu este îndatorarea, ci costul împrumuturilor pentru statul român, care creşte rapid.

• Banca Naţională a României (BNR) a redus de două ori consecutiv rata dobânzii de politică monetară cu 25 puncte de bază.

• În ultima şedinţă din noiembrie 2024, BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 6.5%, având în vedere prognozele care indică o creştere uşoară a inflaţiei în ultimele luni ale anului.

• Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, preconizează o scădere treptată a dobânzii.

• BNR monitorizează îndeaproape formarea brută de capital fix (investiţiile), care a încetinit semnificativ faţă de anul precedent.

În ciuda celor două reduceri succesive ale ratei dobânzii de referinţă, randamentul obligaţiunilor pe 10 ani ale României a crescut semnificativ din ianuarie 2024 până în prezent.

• Alegerea lui Călin Georgescu în prima tură a alegerilor prezidenţiale şi deciziile Curţii Constituţionale au contribuit la creşterea randamentului obligaţiunilor.

• Politica monetară singură nu mai este suficientă pentru a asigura un cadru de împrumut stabil pentru România.

• Este necesară o stabilitate politică şi o redresare fiscală pentru a îmbunătăţi perspectivele economice ale ţării.

• Prognoza inflaţiei pentru România arată o situaţie complexă pentru BNR. Inflaţia va rămâne peste ţinta de 3.5% până în T4 2025.

• Abia în T3 2026 inflaţia se va stabiliza la 2.5%, dar va rămâne în limitele intervalului ţintit.

• Creşterile salariale contribuie la creşterea preţurilor, dar crizele geopolitice care afectează lanţurile de aprovizionare au un impact mai mare asupra inflaţiei.

• Tensiunile globale ar putea duce la creşterea preţurilor la petrol şi materiale critice.

• Indicele PMI măsoară sentimentul managerilor din industrie faţă de provocările viitoare. În România, sentimentul este mai puţin negativ decât în zona euro.

• După două luni de evoluţie pozitivă, în martie 2024, indicele PMI a revenit sub valoarea de 50 (indică contracţie). În octombrie, indicele a crescut de la 47.3 la 48.1 în România, dar rămâne în continuare în zona de contracţie.

• Creşterile salariale din Sănătate, Asistenţă Socială şi Învăţământ au depăşit media naţională.

• OUG 19/2024 a adus două creşteri succesive în 2024 (martie şi iunie), cu o majorare a salariilor din Sănătate cu aproximativ 1.600 lei brut faţă de ianuarie 2023.

• Salariile din învăţământ au crescut semnificativ, cu 2.922 lei faţă de ianuarie 2023 (o creştere de 42%).

• În Sănătate şi Asistenţă Socială, creşterea a fost de 22%, iar la nivelul economiei naţionale câştigurile salariale medii brute lunare au crescut cu 25%.

La finalul anului 2024, România se confruntă cu provocări economice semnificative, iar sindicaliştii şi grupurile interesate de drepturile lucrătorilor sunt tot mai implicaţi în discuţiile economice. Deficitul bugetar a ajuns la 8%, creşterea economică continuă să fie susţinută în mare parte de consumul privat, iar inflaţia rămâne peste limitele ţintite de Banca Naţională a României (BNR).

Raportul "Tabloul economic la finalul anului 2024" publicat de Cartel ALFA analizează evoluţiile economice recente din perspectiva sindicalistă şi impactul acestora asupra angajaţilor, veniturilor şi drepturilor lucrătorilor.