România - în Schengen, prin aer şi pe apă

Guvernul a fost concentrat, în ultimul trimestru al anului trecut, să reducă deficitul bugetar cu care s-a confruntat la mijlocul anului şi în trimestrul al III-lea, pentru ca oficialii de la Bruxelles să nu blocheze alocările de fonduri pentru ţara noastră din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi din cadrul european financiar multianual 2021-2027. În urma măsurilor fiscale luate la finalul trimestrului al III-lea şi validate în cursul lunii octombrie de Curtea Constituţională, Comisia Europeană s-a declarat satisfăcută şi nu a blocat niciun euro din sumele alocate, ba mai mult, a aprobat şi planul autorităţilor de la Bucureşti privind proiectele care vor fi finanţate din Mecanismul RePower EU, care este introdus în PNRR-ul fiecărui stat membru.

Odată scăpat de problemele de la Bruxelles, Cabinetul Ciolacu s-a concentrat pe încropirea bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2024. Cele două proiecte de legi s-au întocmit dificil, prin prisma tăierilor bugetare şi reorganizărilor prevăzute atât în legea 296/2023, cât şi în ordonanţele de urgenţă care au completat-o, dar la mijlocul lunii decembrie Guvernul a aprobat actele normative şi le-a trimis spre dezbatere şi vot în Parlament. Legile au trecut rapid, pe procedura repede-înainte, prin Legislativ, în ciuda miilor de amendamente depuse de opoziţia parlamentară, la fel cum s-a întâmplat şi cu procedura de audiere şi de vot a noii conduceri la ASF.

În ceea ce priveşte aceasta din urmă, după patru ani de mandat catastrofal a echipei Nicu Marcu, ce s-a soldat cu două falimente răsunătoare în piaţa de asigurări - City Insurance şi Euroins -, Autoritatea de Supraveghere Financiară este condusă acum de preşedintele Alexandru Petrescu, secondat de prim-vicepreşedintele Gabriel Avrămescu şi de vicepreşedinţii Gabriela Horga, Daniel Armeanu şi Sorin Mititelu, care deja au iniţiat un pachet de măsuri menit să reaşeze lucrurile în matca lor firească în piaţa RCA.

Pe plan macroeconomic, deoarece puterea de cumpărare a cetăţenilor a scăzut din cauza inflaţiei, Guvernul a decis prelungirea cu încă 90 de zile a plafonării adaosului comercial pentru 14 alimente de bază - măsură pe care a luat-o iniţial în iulie începând cu 1 august -, la care a adăugat încă 7 produse, printre care se numără şi cozonacul, plafonare ce a intrat în vigoare la 27 octombrie 2023 şi care, deşi ar trebui să se finalizeze la 31 ianuarie 2024, se pare că va fi prelungită cu încă 90 de zile.

Singurele veşti bune din punct de vedere macroeconomic au venit dinspre Banca Naţională a României, care a decis în toată această perioadă menţinerea ratei dobânzii de referinţă la 7% pe an şi a prognozat că inflaţia va ajunge la finalul anului la 7,5%.

Când toată lumea aştepta finalul de an, mai ales că la Bruxelles se profila vestea bună cu privire la primirea României în Schengen cu frontierele maritime şi aeriene la 31 martie 2024, a intervenit tragedia de la Ferma Dacilor, unde, din cauza corupţiei din rândul autorităţilor publice, au decedat într-un incendiu, a doua zi de Crăciun, opt persoane, majoritatea copii şi tineri. Incendiul de la Ferma Dacilor a arătat încă o dată că autorităţile nu au catadicsit să îşi îndeplinească atribuţiile nici măcar după incendiul de la finalul trimestrului al III-lea, din luna august, din localitatea Crevedia.

În ceea ce priveşte veştile bune din ultimul trimestru al anului trecut, mai amintim calificarea naţionalei masculine de fotbal la turneul final Euro 2024, care va avea loc în Germania. Jucătorii aflaţi sub bagheta selecţionerului Edward Iordănescu au reuşit în patru zile din luna noiembrie să învingă Israel şi Elveţia şi să se califice de pe primul loc din grupă la turneul final al Campionatului European. Ultima calificare a naţionalei de fotbal la un turneu final european a avut loc în urmă cu opt ani, pentru Euro 2016, care a avut loc în Franţa.

• Deficitul bugetar, greu de ţinut sub control de Guvern

În tot acest context macroeconomic şi financiar, pentru a ţine sub control majorarea deficitului bugetar, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, în 26 septembrie, legea 296/2023, după ce măsurile fiscale şi reforma cheltuielilor bugetare prevăzute în respectivul act normativ au primit anterior, în 18 octombrie, girul Curţii Constituţionale a României care a respins obiecţiile de neconstituţionalitate ridicate de o parte din membrii opoziţiei parlamentare. Cu excepţia reducerii facilităţilor fiscale acordate angajaţilor din sectoarele IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară, majoritatea prevederilor au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024. Cele mai importante dintre ele sunt impozitarea cu 2% a cifrei de afaceri a băncilor pentru anii 2024 şi 2025, impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri a companiilor care înregistrează cifre de afaceri ce depăşesc 50 milioane euro, modificarea taxării microîntreprinderilor în funcţie de nivelul veniturilor realizate şi codului CAEN, impozitarea cu 10% - contribuţie CASS - a tichetelor de masă şi voucherelor de vacanţă, majorarea TVA pentru unele bunuri şi servicii, care vor avea TVA cuprinsă între 9% şi 19%, impozit speciale de 0,3% pentru persoanele care au în proprietate clădiri cu valoarea impozabilă a clădirii de peste 2,5 milioane lei şi pentru persoanele fizice şi persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziţie individuală depăşeşte 375.000 lei.

Amintim că Guvernul a decis asumarea acestei legi pentru a reduce deficitul bugetar al ţării noastre, care era estimat să ajungă la finalul anului trecut la peste 5% din Produsul Intern Brut, adică peste ţinta stabilită în primăvara anului 2020 cu Comisia Europeană pentru finalului anului 2023 şi anume 4,4%.

Din păcate pentru Cabinetul Ciolacu, situaţia financiară pentru trimestrul al III-lea publicată de Ministerul Finanţelor în primă lună a ultimului trimestru al anului trecut arăta un deficit de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB, mai mare cu 0,6% din PIB faţă de deficitul de 41,70 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni ale anului 2022.

În documentul întocmit de Ministerul Finanţelor se preciza că veniturile totale au însumat 368,03 miliarde lei în primele nouă luni ale anului curent, în creştere cu 11% (an/an), în timp ce cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 424,49 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 13,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cu toate acestea, Guvernul a hotărât, în şedinţa din 27 octombrie, constituirea Comitetului interministerial de coordonare pentru susţinerea candidaturii României, pregătirea şi desfăşurarea la Bucureşti a Finalei UEFA Europa League în anul 2026 sau 2027, iar în 31 octombrie - majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru domeniile construcţii, sector agricol şi industria alimentară.

În aceste condiţii macroeconomice, Consiliul de Administraţie a Băncii Naţionale a României a decis menţinerea ratei dobânzii de referinţă la 7% pe an, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6%.

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă până la finele anului 2023 în linie cu prognoza pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflaţiei din august, care anticipa coborârea acesteia la 7,5% în decembrie 2023, la 4,4% în decembrie 2024 şi la 3,8% la finele orizontului proiecţiei.

• Război în Israel, Zelensky - fugărit în Parlament de Şoşoacă

Prima lună a trimestrului al IV-lea a fost marcată de atentatele teroriste care au avut loc, în 7 octombrie, în Israel, urmate de bombardarea Gazei de către forţele armate conduse de la Tel Aviv, de atacul terorist de la Bruxelles şi de revenirea ameninţărilor teroriste în statele din vestul Europei. Membrii grupării teroriste palestiniene Hamas au lansat, în dimineaţa zilei de 7 octombrie, din Fâşia Gaza, peste 5.000 de rachete împotriva mai multor localităţi din Israel, în timp ce aproximativ 3.000 de militanţi palestinieni au străpuns bariera dintre Gaza şi Israel, ucigând civili, incendiindu-le casele şi atacând bazele militare ale Forţelor de Apărare Israeliene (IDF). Potrivit guvernului de la Tel Aviv, peste 1.400 de israelieni şi străini, majoritatea civili, au fost ucişi la 7 octombrie, inclusiv 260 de persoane la un festival de muzică din Re'im, şi peste 200 de civili şi soldaţi israelieni capturaţi au fost luaţi ca ostatici în Fâşia Gaza. După ce a evacuat forţele Hamas din sudul Israelului, IDF a efectuat atacuri aeriene în Fâşia Gaza, bombardamente în urma cărora au fost ucişi zeci de mii de palestinieni, majoritatea civili, iar peste un milion s-au refugiat în statele vecine.

În acest context internaţional, au trecut aproape neobservate prima vizită în ţara noastră a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care, în 10 octombrie, a semnat o declaraţie comună cu preşedintele Iohannis şi care nu a dorit să ţină un discurs în plenul Parlamentului şi şedinţa comună a guvernelor României şi Ucrainei ce a avut loc la Kiev şi care s-a încheiat cu mai multe promisiuni din partea oficialilor de acolo privind regimul aplicat minorităţilor naţionale. În documentul semnat de cei doi şefi de stat se arată că relaţiile dintre Ucraina şi România se vor dezvolta pe baza unui Parteneriat Strategic, că va fi majorată cantitatea de cereale ucrainene tranzitate prin România de la 2 milioane tone la 4 milioane tone pe lună, că piloţii ucraineni vor fi antrenaţi în centrul de instruire din ţara noastră pentru a manevra avioanele de luptă F-16, că este necesar ca românii din Ucraina să se bucure de acelaşi tratament din partea autorităţilor de la Kiev ca ucrainenii din ţara noastră în privinţa respectării drepturilor şi că guvernul de la Kiev şi cel de la Bucureşti vor rezolva problema distincţiei artificiale dintre limba română şi aşa-zisă limbă "moldovenească".

Potrivit programului anunţat iniţial de Camera Deputaţilor, Volodimir Zelenski ar fi urmat să susţină şi un discurs în plenul Parlamentului, dar preşedintele ucrainean s-a răzgândit în urma informaţiilor primite despre o eventuală perturbare a acelui moment de către senatorul neafiliat Diana Şoşoacă şi de către parlamentarii AUR. De aceea, liderul de la Kiev a preferat ca, pe lângă întrevederea cu preşedintele Klaus Iohannis, să se mai vadă la Palatul Victoria cu premierul Marcel Ciolacu şi la Palatul Parlamentului cu Nicolae Ciucă - preşedintele Senatului şi Alfred Simonis - preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, la întrevederea cu cei doi oficiali trecând pe lângă senatorul Diana Şoşoacă, care afişa harta României Mari.

• Florin Cîţu şi-a pierdut imunitatea din cauza achiziţiilor vaccinurilor anti-Covid

Principala preocupare a Guvernului în ultima lună de toamnă a fost să îndrepte din erorile strecurate în Legea 296/2023 prin care s-au operat modificări fiscale, act normativ care a trecut de Parlament prin asumarea răspunderii de către Cabinetul Ciolacu. Una dintre măsurile care ar fi afectat cel mai mult mediul privat de afaceri şi care ar fi dus la dispariţia din economie a unui număr important de microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii era limitarea plăţilor cash şi reducerea plafonului zilnic de casă. Realizând pericolul pierderii unor contribuţii importante la bugetul de stat în urma dispariţiei din economie a respectivelor IMM-uri, Guvernul a revenit asupra măsurii iniţiale, menţinând vechile dispoziţii care prevăd un plafon zilnic de casă de 50.000 lei pentru fiecare agent economic şi menţinerea plăţilor cash la nivelul de 5.000 de lei pe zi între agenţii economici şi la nivelul de 10.000 lei pe zi pentru persoanele fizice. Din dorinţa de a compensa renunţarea la reducerea plafonului privind plăţile cash şi plafonului zilnic de casă, Executivul a aprobat un act normativ prin care stabileşte impozitarea cu o cotă minimă de 15% a profitului marilor grupuri sau întreprinderi multinaţionale şi naţionale a căror cifră de afaceri anuală consolidată este de cel puţin 750 milioane euro.

Tot în cursul lunii noiembrie, la iniţiativa Guvernului, Parlamentul a aprobat noua lege a pensiilor publice. Potrivit actului normativ, pensiile celor peste 4,7 milioane de beneficiari vor fi recalculate după noua formulă. Dreptul la pensie se obţine după minim 15 ani de contribuţii, fără a fi luate în calcul perioadele necontributive asimilate (studii universitare, stagiul militar, concediul medical, şomajul, deportarea, prizonieratul sau detenţia politică). Se egalizează treptat, până în 2035, vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi la 65 de ani. De asemenea, sporurile nepermanente pentru care s-au plătit contribuţii se iau în calcul la stabilirea pensiei: acord global, al 13-lea salariu, plata cu ora, premii, prime etc. Potrivit legii, pensiile se vor majora anual, la 1 ianuarie, cu rata medie a inflaţiei plus 50% din creşterea reală a salariului mediu brut.

Pe plan macroeconomic, consemnăm faptul că execuţia bugetară pentru primele zece luni ale anului 2023 publicată de Ministerul Finanţelor în luna noiembrie, arată un deficit bugetar de 3,97% din PIB, respectiv 62,81 miliarde lei, fapt care a determinat ministerul respectiv să apeleze la creditare din sistemul bancar intern, dar şi de la populaţie prin emiterea unor noi titluri de stat menite să atragă la bugetul statului încă 5,675 miliarde lei.

În aceste condiţii, agenţia de rating Moody's a reconfirmat, în data de 3 noiembrie, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung şi P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum şi perspectiva stabilă.

Scena politică românească a fost zguduită, în adoua jumătate a lunii noiembrie, când Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat Parlamentului şi preşedintelui Klaus Iohannis aprobarea urmăririi penale a fostului premier Florin Cîţu şi a foştilor miniştri ai Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă pentru abuz în serviciu în dosarul achiziţiei de vaccinuri anti-Covid, pentru un prejudiciu estimat la un miliard de euro prin prisma achiziţionării unei cantităţi de vaccin mai mare decât era necesar în realitate. Fostul premier Florin Cîţu şi-a pierdut imunitatea parlamentară în 29 noiembrie, după ce plenul Senatului a aprobat solicitarea DNA referitoare la începerea urmăririi penale pe numele actualului senator liberal. Cu două zile înainte, preşedintele Klaus Iohannis a dat curs noiembrie solicitării Parchetului General şi a dat liber declanşării urmăririi penale pentru cei doi foşti miniştri ai Sănătăţii.

• Tragediile de la Odorheiu Secuiesc şi Ferma Dacilor au luat faţa petardelor de final de an

Statul eşuat şi-a arătat din nou faţa hâdă, în ultima lună a anului trecut, când incompetenţa autorităţilor publice a cauzat două tragedii ce arată faptul că, în ciuda tragediilor de la Colectiv şi Crevedia, în ciuda scandalului Azilelor groazei şi în ciuda incediilor ce au cuprins mai multe spitale în timpul pandemiei Covid-19, sistemul public este cuprins în totalitate de corupţie, fenomen infracţional care, din păcate, se soldează cu din ce în ce mai multe victime.

În 18 decembrie 2023, peretele internatului unui liceu din localitatea Odorheiu Secuiesc s-a prăbuşit peste 50 de elevi aflaţi la ore. În urma incidentului, unul dintre adolescenţi şi-a pierdut viaţa, o colegă de-a sa, cu coloana fracturată, a murit în spital, iar alte două fete au fost rănite. Vinovaţi au fost desemnaţi în ancheta penală administratorul companiei care executa lucrări în imediata vecinătate şi care nu ar fi respectat legislaţia în vigoare cu privire la executarea acestor lucrări, dar şi funcţionarii publici care trebuiau să supravegheze lucrarea.

O săptămână mai târziu, în 25 decembrie, de Crăciun, opt persoane (din 26) şi-au pierdut viaţa într-o unitate de cazare situată la Ferma Dacilor din localitatea Gura Vadului, unitate care, deşi avea clasificare din partea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, funcţiona ilegal, deoarece nu deţinea nici autorizaţie de construcţie şi nici autorizaţie de securitate la incendiu din partea Inspectorului pentru Situaţii de Urgenţă.

În urma controalelor efectuate hei-rupist de autorităţile statului după tragedia de la Ferma Dacilor, s-a constatat că peste 3000 de pensiuni şi hoteluri verificate care aveau turişti de sărbătorile de iarnă nu aveau acest aviz, iar peste 1000 dintre acestea sunt situate pe Valea Prahovei.

Abia în urma acestei tragedii, la peste opt ani de tragedia de la Colectiv, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a decis că este necesar ca, împreună cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, să iniţieze un proiect de act normativ care să schimbe legislaţia în domeniul avizării unităţilor din turism şi din HoReCa.

În ceea ce priveşte macroeconomia, Parlamentul a adoptat, înainte de Sărbătorile de Iarnă, bugetul de stat pentru anul 2024, care prevede o creştere a Produsului Intern Brut cu 3,4% şi un deficit bugetar cash de 5%. Potrivit actului normativ adoptat de Parlament, Produsul Intern Brut va ajunge la finalul anului 2024 la 1734 miliarde lei, câştigul salarial mediu brut lunar luat în calculul bugetului de stat fiind de 4.733 lei. Veniturile bugetului de stat (exclusiv) sunt programate să crească în 2024 cu 20% faţă de anul 2023, iar cheltuielile publice sunt majorate cu 6,56%, în condiţiile în care impactul bugetar al majorării pensiilor va fi în acest an de 25 miliarde lei. Creşterea cu 20% a veniturilor exclusive ale bugetului de stat reprezintă o premisă nereală, potrivit Opiniei Consiliului Fiscal cu privire la legea bugetului de stat, premisă care riscă să ducă la un deficit bugetar mai mare la finalul anului 2024 decât acela estimat de Guvern. Mai mult, Consiliul Fiscal precizează că, în cursul anului 2024, va fi nevoie de o suplimentare cu 4,5 miliarde lei (0,26% din PIB) a alocărilor pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii şi pentru asistenţa socială, faţă de estimarea făcută de Guvern în legea bugetului de stat.

Totodată, documentul citat precizează că deficitul estimat de Guvern, de 5% din PIB pentru anul 2024 nu va putea fi realizat şi că, în realitate, vom avea, la finalul acestui an, un deficit cash care se va situa în jurul a 6,4% din PIB.

Bugetul a fost dezbătut pe repede înainte în comisiile de specialitate ale Parlamentului şi a fost adoptat rapid, deşi proiectul număra 12.000 de pagini, din care 5.000 de pagini conţineau amendamentele depuse de USR, AUR şi UDMR.

Pe plan financiar, Banca Naţională a României a prezentat, la mijlocul lunii trecute, raportul asupra stabilităţii financiare, din care reiese că deficitul de încasare a dus la creşterea datoriei externe totale a ţării noastre, care s-a majorat cu peste 18 miliarde euro în primele zece luni ale anului trecut. În ceea ce priveşte situaţia macroeconomică, raportul BNR arată că principalele riscuri sistemice la adresa stabilităţii financiare s-au menţinut, dar identifică şi alte două riscuri sistemice: întârzierea reformelor structurale angajate de autorităţi şi, implicit, a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), risc evaluat la un nivel ridicat, fără modificări în perioada următoare şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, cuantificat la nivel moderat, dar în creştere.

Cu toate acestea, rata inflaţiei a continuat să scadă, INS anunţând în ultima lună a anului că inflaţia s-a situat la 6,7% la finalul lunii noiembrie.

În acest context, Ministerul Finanţelor afirma, în 29 decembrie, că arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 8,83%, în noiembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, la 326,63 milioane de lei, de la 300,13 milioane de lei în octombrie

Pentru ultima lună a anului trecut, consemnăn şi trei lucruri pozitive. Primul este schimbarea conducerii Autorităţii pentru Supraveghere Financiară. Parlamentul, cu o singură excepţie - Daniel Armeanu, vicepreşedinte pentru fondurile de pensii -, a decis să nu mai reînnoiască mandatele echipei Marcu, care, din fruntea ASF, a asistat impasibilă la falimentarea a două mari companii din piaţa de asigurări - City Insurance şi Euroins -, la perturbarea pieţei RCA şi la concertările ilegale din piaţa de capital. Alexandru Petrescu, noul preşedinte al ASF, a afirmat, la audierile din cadrul Parlamentului, că asemenea fenomene nu vor mai fi tolerate în mandatul său şi că, împreună cu noua echipă de conducere, va lucra pentru ca Autoritatea să îşi respecte întocmai obligaţiile legale.

Al doilea e reprezentat de numirea fostei preşedinte a Senatului României, Anca Dragu - fost ministru de Finanţe în guvernul Cioloş -, în funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Moldova, funcţie pe care o ocupă în urma votării sale de majoritatea politică din Parlamentul de la Chişinău.

Ultimul lucru pozitiv l-am consemnat la finalul anului 2023, când Consiliul Uniunii Europene a anunţat că s-a ajuns la un acord pentru ca România şi Bulgaria să intre în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, de la 31 martie 2024, fără a se oferi însă un calendar privind aderarea cu frontierele terestre.