România/Alegerile locale din 2024: Recurgerea la ordonanţe de urgenţă în materie electorală, doar în mod excepţional

România ar trebui să se abţină de la a face modificări substanţiale ale cadrului legal cu puţin timp înainte de alegeri sau de la recurgerea la ordonanţe de urgenţă pentru a aborda probleme sensibile din punct de vedere politic, reiese din recomandările emise într-un raport al Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, cu referire la alegerile locale desfăşurate în iunie 2024, conform Agerpres.

Raportul, adoptat miercuri de Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale în cea de-a 48-a sa sesiune, s-a bazat pe o vizită de informare desfăşurată pe 24 octombrie 2024 la Bucureşti, la iniţiativa Comitetului de Monitorizare al Congresului ca răspuns la o plângere privind presupuse nereguli în alegerile locale din iunie 2024.

Potrivit unui comunicat publicat miercuri pe site-ul instituţiei, deşi alegerile locale din 2024 din România au fost în general bine organizate, ele au rămas afectate semnificativ de introducerea unei ordonanţe de urgenţă pentru organizarea alegerilor locale şi a celor pentru Parlamentul European în aceeaşi zi, ordonanţă emisă cu câteva luni înaintea zilei alegerilor.

Această situaţie a scos în evidenţă necesitatea unui cod electoral unificat, elaborat prin consultări largi şi incluzive.

Potrivit comunicatului, acestea au fost principalele constatări prezentate de co-raportorii Randi Mondorf (Danemarca, grupul politic ILDG) şi Jorge Sequeira (Portugalia, grupul politic SOC/G/PD).

Raportul a subliniat importanţa stabilităţii electorale şi a remarcat că decizia de a recurge la ordonanţa de urgenţă ar fi putut fi evitată, un punct de vedere împărtăşit de Comisia de la Veneţia în opinia sa publicată la data de 14 martie 2024.

În recomandarea sa, Congresul a încurajat autorităţile române să simplifice şi să revizuiască procedurile şi termenele limită aplicabile pentru procesele de numărare şi intabulare, să consolideze capacitatea administraţiei electorale de a lucra mai transparent, şi să ia în considerare introducerea renumărării obligatorii şi din oficiu în cazul unor abateri semnificative de la protocoale.

Co-raportorii au concluzionat că 'întărirea procesului democratic la nivel sub-naţional în România va necesita mai mult efort pentru a creşte incluziunea şi a construi încrederea opiniei publice. Promovarea participării femeilor şi tinerilor în calitate de candidaţi, prin cote şi coborârea vârstei minime de a candida la 18 ani, precum şi lărgirea drepturilor observatorilor electorali ar putea constitui paşi cheie pentru consolidarea democraţiei locale', mai afirmă Agerpres.