Românii economisesc mai mult, dar preferă să păstreze banii cash

Barometrului Datoriilor 2024, realizat de IRES în parteneriat cu KRUK România, arată că aproape jumătate dintre gospodăriile din România economisesc lunar, dar 57% dintre acestea aleg să păstreze banii cash, în loc să-i depună într-un cont bancar, potrivit unui comunicat de presă emis redacţiei.

Conform comunicatului, studiul oferă o radiografie detaliată a obiceiurilor financiare, priorităţilor de cheltuieli şi a plăţilor datoriilor, subliniind nevoia de educaţie financiară şi de soluţii personalizate pentru o mai bună gestionare a bugetelor.

Doar 10% dintre români apreciază că veniturile gospodăriei nu le ajung nici măcar pentru strictul necesar. La polul opus, 4% dintre români declară că îşi pot permite tot ceea ce îşi doresc, fără restricţii. Majoritatea se concentrează pe strictul necesar sau pe un trai decent, fără să-şi permită cumpărarea unor lucruri mai scumpe.

În acelaşi timp, în 51% dintre gospodăriile din România se fac economii. Suma medie economisită lunar a crescut în 2024 la 1536 lei, cu 17% mai mult faţă de anul anterior. Cei mai mulţi preferă să păstreze economiile în numerar (57%) sau în contul curent (21%), în timp ce conturile de economii sunt utilizate de 24% dintre aceştia. Există şi români care preferă să investească în valută (12%), în pensii private (11%), sau în piaţa imobiliară (5%). Modul de păstrare a banilor este diferit, în funcţie de generaţie. Persoanele cu vârsta până în 35 de ani au mai curând conturi de economii, iar cei cu vârsta între 56-65 de ani păstrează mai degrabă banii cash; de altfel, această formă de a economisi este preferată în mediul rural şi în Moldova.

Dintre românii care economisesc, doar unul din cinci spune că are bani puşi deoparte pentru a fi utilizaţi în cazul în care apar cheltuieli neprevăzute (fondul de urgenţă), sume care să acopere cheltuielile pentru şase luni sau mai mult. O treime dintre cei intervievaţi spun că au bani pentru a-şi acoperi cheltuielile pentru maxim o lună şi o altă treime pentru 2-3 luni. Bărbaţii sunt mai cumpătaţi, mai ales cei de la oraş şi din regiunea Transilvania-Banat. Ei au sume mai mari în fondurile de urgenţă comparativ cu femeile, cei din mediul rural şi Moldova, unde sumele sunt mai mici.

Cosmina Marinescu, CEO KRUK România, punctează faptul că această preferinţă pentru numerar arată nevoia de educaţie financiară. "Ne dorim să sprijinim cât mai mulţi români să adopte soluţii sigure şi eficiente pentru gestionarea banilor. Obiectivul nostru este să îi ajutăm să îşi recâştige independenţa financiară prin înţelegerea mecanismelor financiare, iar studiul realizat de IRES ne arată că este nevoie de suportul nostru în tranziţia către un comportament financiar responsabil şi adaptat noilor realităţi economice".

Conform studiului IRES, doar 42% dintre români îşi planifică bugetul lunar, în uşoară scădere faţă de anii anteriori. Lipsa unei planificări riguroase este mai frecventă în rândul femeilor şi al locuitorilor din mediul rural. Persoanele mai în vârstă sunt mai înclinate să-şi planifice lunar finanţele, iar acest comportament este mai frecvent în sudul ţării. În ceea ce îi priveşte pe tineri, aceştia sunt mai puţin preocupaţi de acest obicei financiar.

Printre priorităţile financiare majore, utilităţile (73%), sănătatea (64%) şi produsele alimentare (62%) domină bugetele gospodăriilor. În schimb, cheltuielile pentru electronice, divertisment sau îmbrăcăminte sunt considerate de importanţă redusă. În ceea ce priveşte datoriile, 20% dintre respondenţi au întârzieri de plată a unor facturi, rate bancare sau împrumuturi de la prieteni, principalele cauze fiind problemele de sănătate şi veniturile insuficiente. Cu toate acestea, încrederea în bănci ca soluţie de creditare a crescut semnificativ, atingând 71% în 2024.

Concluzia principală a studiului este că multe persoane se confruntă cu dificultăţi în gestionarea banilor, cum ar fi planificarea bugetului, economisirea sau pregătirea pentru cheltuieli neprevăzute. De asemenea, studiul subliniază importanţa iniţiativelor educaţionale pentru o mai bună gestionare a finanţelor personale.

Barometrul Datoriilor 2024 a fost realizat pe un eşantion reprezentativ naţional, prin metoda CATI, în octombrie 2024, cu o marjă de eroare de ±4% pe un eşantion de 600 respondenţi cu vârste între 18 şi 65 de ani.