Roşia Montană - câştig miraculos; Schengen aerian şi maritim; Iohannis vrea şefia NATO

Decidenţii politici de la Bucureşti au continuat, în ultima lună a primului trimestru al anului curent, să adopte hotărâri privind prelungirea unor măsuri de plafonare a preţurilor şi să dilueze dispoziţiile legii 296/2023 şi OUG 115/2023 privind reducerea cheltuielilor în sectorul public, adoptând mai multe acte normative şi memorandumuri prin care au operat creşteri salariale şi au permis noi angajări la stat. În acest context, deficitul bugetar de 1,67% din PIB înregistrat la finalul lunii februarie a continuat să crească în prima lună de primăvară, aşa cum a menţionat, ieri, Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, care a vorbit despre un deficit pe primul trimestru al anului de peste 2%, dar mai mic de 2,5% din PIB - cât reprezenta estimarea Guvernului.

În aceste condiţii nu a mai mirat pe nimeni că în 20 martie oficialii Comisiei Europene veniţi la Bucureşti să prezinte raportul anual de progres al ţării noastre în privinţa implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă au declarat că, dacă guvernul PSD-PNL condus de premierul Marcel Ciolacu nu va face reformele asumate în PNRR, deficitul bugetar al României va sări de 7% din PIB la finalul anului 2024, cu mult peste ţinta de 5% asumată în acest an de Executiv prin legea bugetului de stat adoptată de Parlament.

Mai mult, în raportul publicat în 25 martie de Comisia Europeană cu privire la dezechilibrele macro-economice din ţara noastră, funcţionarii Executivului comunitar arată că, în ciuda unor îmbunătăţiri, România se confruntă în continuare cu vulnerabilitatea veniturilor fiscale, iar deficitele bugetare mari şi rata ridicată a inflaţiei, care sunt toate peste nivelurile pre-pandemie, fac economia naţională potenţial vulnerabilă la şocuri.

Afirmaţiile oficialilor europeni au înlăturat optimismul decidenţilor politici de la Bucureşti care anunţau la începutul lunii, că în 1 martie, agenţia de rating Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă.

Anunţul privind ratingul ţării noastre a venit cu doar o săptămână înainte ca instanţa de arbitraj internaţional de pe lângă Banca Mondială, ICSID, să publice decizia în dosarul Roşia Montană, decizie prin care a respins acţiunea intentată de companiile canadiene Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation, şi implicit despăgubirile de miliarde de dolari solicitate de reprezentanţii celor două firme. Decizia respectivă, a cărei motivare ar urma să fie publicată integral după 90 de zile de la data de 8 martie, a fost opusă declaraţiilor făcute în primele două luni ale anului de premierul Marcel Ciolacu şi de ministrul de finanţe Marcel Boloş care au afirmat că se pare că ţara noastră va pierde acest proces şi că vom fi nevoiţi să plătim despăgubiri de maximum 6,5 miliarde dolari.

Tot la începutul lunii martie (6-7 martie), PNL a organizat la Bucureşti Congresul Partidului Popular European, eveniment în cadrul căruia mai toţi liderii europeni prezenţi - cu excepţia celor austrieci - ne-au asigurat de sprijinul pentru intrarea ţării noastre în spaţiul Schengen şi cu graniţele terestre până la finalul acestui an şi unde Ursula von der Leyen a primit votul prin care a fost consfinţită drept candidatul PPE pentru un nou mandat de preşedinte al Comisiei Europene.

Congresul PPE nu a consfinţit şi lansarea listei de candidaţi ai PNL pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, deoarece liberalii au decis să candideze pe listă comună cu social-democraţii şi au mai stabilit, în cadrul coaliţiei de guvernare, ca în 9 iunie să se desfăşoare şi alegerile locale.

În ceea ce priveşte reprezentarea în plan internaţional, menţionăm că în 12 martie preşedintele Klaus Iohannis a anunţat de la Palatul Cotroceni că se înscrie în cursa privind desemnarea viitorului secretar general al NATO şi că îşi asumă această candidatură în numele României.

Principalul eveniment notabil al primei luni de primăvară l-am consemnat în 31 martie, când ţara noastră a intrat, după 11 ani în care îndeplinea toate criteriile cerute de aquis-ul comunitar, în Schengen-ul aerian şi maritim înlăturând astfel controlul de la cele două frontiere privind identitatea persoanelor.

• Fitch reconfirmă ratingul suveran al României

Agenţia de rating Fitch a reconfirmat, în data de 1 martie 2024, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă. Decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută, în opinia agenţiei, de statutul de membru al Uniunii Europene şi de fluxurile de capital ale Uniunii Europene care susţin convergenţa reală, finanţele externe şi stabilitatea macroeconomică a ţării, precum şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă şi dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare faţă de ţările din aceeaşi categorie de rating ("BBB"). În evaluare este menţionată atât rezilienţa economică de care a dat dovadă România în perioada recentă, cât şi stabilitatea politică de care s-a bucurat ţara noastră începând cu finalul anului 2021. Totodată, agenţia subliniază nivelul datoriei publice inferior ţărilor din aceeaşi categorie de rating, sectorul bancar bine capitalizat, precum şi trendul descendent al inflaţiei din ţara noastră. În opinia agenţiei, economia României va înregistra o creştere de 3% în anii 2024 şi 2025, în condiţiile în care ţara noastră va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 cât şi din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Din păcate, anunţul pozitiv al agenţiei Fitch a fost trecut rapid în plan secund, după ce în 20 martie oficiali ai Comisiei Europene au afirmat la Bucureşti că deficitul bugetar al ţării noastre, în loc să scadă, se va accentua.

Cu prilejul prezentării raportului privind implementarea în ultimul an al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice şi financiare DG ECFIN, a declarat: "Suntem foarte îngrijoraţi de situaţia fiscală din România. Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne aşteptam la un deficit de peste 6% şi se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendinţa merge în direcţia greşită. Execuţia deficitului în prima parte a anului este slabă. În momentul de faţă, mă aştept ca deficitul să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an. Deficitul fiscal combinat cu deficitul de cont curent este îngrijorător şi reprezintă o ameninţare pentru România în continuare".

Îngrijorarea din 20 martie a fost confirmată de Comisia Europeană şi în raportul publicat în 25 martie privind dezechilibrele macro-economice din ţara noastră. Oficialii de la Bruxelles notează că, deşi la finalul anului 2023, s-au înregistrat progrese în reducerea deficitului de cont curent, prin prisma înăspririi politicii monetare şi a reducerii consumului, riscurile rămân ridicate în următorii ani, din cauza politicilor fiscale neschimbate. În analiza făcută asupra dezechilibrelor macro-economice, Comisia Europeană arată că problema principală privind nivelul ridicat al deficitului de cont curent este deficitul fiscal subiacent, care nu a fost corectat suficient în ultimii ani. Funcţionarii de la Bruxelles susţin că persistenţa deficitelor guvernamentale ridicate poate duce la creşterea îndatorării externe şi creşterea dependenţei ţării noastre de sursele externe de finanţare, ceea ce ar reprezenta o vulnerabilitate majoră pentru investitori, dar şi pentru eventuale şocuri externe. De aceea, Comisia Europeană recomandă autorităţilor de la Bucureşti să realizeze un program strict şi credibil de consolidare fiscală, care să ducă la atenuarea riscurilor privind stabilitatea economică.

• Guvernul adoptă noi măsuri menite să adâncească deficitul bugetar

În ciuda avertismentelor repetate venite din partea Comisiei Europene, guvernul PSD-PNL condus de premierul Marcel Ciolacu a continuat în luna martie să ia decizii prin care a instituit măsuri care duc la creşterea unor cheltuieli bugetare, dar şi la majorarea numărului de angajaţi din anumite părţi ale sectorului public.

Astfel, Cabinetul Ciolacu a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care a menţinut mecanismul de plafonare a preţurilor la energie şi gaze până în primăvara anului 2025, deşi preţurile din piaţa liberă sunt mai mici decât cele plătite de Guvern pentru plafonarea operată în facturile lunare ale consumatorilor casnici şi consumatorilor industriali. Motivarea Executivului pentru acest act normativ a fost dorinţa de a proteja populaţia, dar şi companiile, în calitate de consumatori finali, faţă de volatilitatea de pe piaţa energiei şi gazelor naturale, în actualele condiţii de impredictibilitate pe plan global, cu război la graniţă. De asemenea, actul normativ prevede revenirea la mecanismele pieţei liberalizate se va face etapizat şi cu asigurarea unui preţ corect pentru români.

O altă măsură luată de Guvern este prelungirea, începând cu 1 aprilie, cu trei luni a perioadei de aplicare a tarifelor de primă maxime de asigurare RCA practicate de asigurători la data de 28 februarie 2023. Autoritatea pentru Supraveghere Financiară şi Ministerul Finanţelor au argumentat această măsură prin combaterea majorării excesive a preţurilor şi stabilizarea graduală a pieţei de asigurări RCA, în vederea evitării efectelor negative în alte sectoare ale economiei.

Amintim că tarifele de primă maxime au fost stabilite la nivelul propriilor tarife de primă care au fost practicate de către fiecare asigurător RCA la data de 28 februarie 2023, în urma falimentelor companiilor City Insurance şi Euroins Românie, cu posibilitatea ca aceste preţuri să fie ajustate cu un procent de maximum 6,8%. Tarifele se aplică în cazul contractelor RCA încheiate după data intrării în vigoare a hotărârii.

Comisioanele de distribuţie aferente contractelor RCA se limitează la maximum 8% din prima netă de cheltuieli de distribuţie, pentru o perioadă de 3 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii.

În actul normativ prin care a fost prelungită plafonarea preţurilor la poliţele RCA, Guvernul arată că la 31 decembrie 2023 din numărul total de vehicule din parcul naţional auto, respectiv 10.333.293, erau asigurate un număr de 7.053.399 de vehicule, şi că în perioada ianuarie - martie 2024 a fost înregistrat un număr de peste 21.000 de solicitări de alocare a asiguraţilor cu risc ridicat, ceea ce înseamnă că fiecare asigurător RCA a preluat un număr de aproximativ 2.600 de astfel de asiguraţi.

Un alt act cu implicaţii asupra creşterii cheltuielilor bugetare este ordonanţa de urgenţă prin care membrii Cabinetului Ciolacu au decis luna trecută stimularea resursei umane din sistemul sanitar şi din domeniul asistenţei sociale, prin acordare unei majorări salariale de 20% pentru 235.000 de angajaţi din sistemul de sănătate şi 46.000 de persoane angajate în asistenţa socială. Impactul bugetar estimat de guvern este de aproximativ 2,3 miliarde lei, iar majorarea se aplică în două tranşe egale, începând cu luna martie 2024, respectiv, luna iunie 2024.

Prin două hotărâri de guvern, Executivul a aprobat modificări în statutul cadrelor militare, operând modificări salariale pentru mai multe categorii de angajaţi ai Ministerului Apărării Naţionale şi majorând semnificativ salariile specialiştilor care vor manevra dronele Bayraktar ce vor face parte din dotarea Armatei Române.

Mai mult, guvernul Ciolacu a dispus ca limitele anuale, aferente anilor 2024, 2025 şi 2026, pentru finanţările rambursabile care pot fi contractate şi pentru tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, să fie de câte 2 miliarde lei anual (pentru finanţările rambursabile ce pot fi contractate) şi 3 miliarde lei în 2024(pentru tragerile din finanţările rambursabile contractate sau ce urmează a fi contractate), urmând ca această limită să scadă la 2 miliarde lei în anii 2025 şi 2026.

• Plafoane mărite pentru IMM Plus

Pe lângă aceste acte normative, Executivul a adoptat şi măsuri menite să sprijine mediul de afaceri din ţara noastră. Astfel, în ultima lună a primului trimestru din acest an, Guvernul a decis în 7 martie aprobarea continuării schemei de ajutor de stat IMM Plus şi componentelor acesteia până la data de 30 iunie 2024. Totodată, Executivul a majorat valorile maxime pentru această schemă, de la 2 milioane euro la 2,25 milioane euro per întreprindere, respectiv de la 250.000 euro la 280.000 de euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agriculturii primare şi de la 300.000 euro la 335.000 de euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi acvaculturii. Bugetul total al schemei de ajutor de stat este de aproximativ 12,5 miliarde lei (echivalentul a aproximativ 2,5 miliarde euro). În cadrul acestui buget, se pot acorda garanţii în limita plafonului total de 11,1 miliarde lei, echivalentul în lei a aproximativ 2,22 milioane euro. Prin implementarea acestei scheme, se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de maximum 11.500 de beneficiari.

Schema de ajutor se implementează de Ministerul Finanţelor prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. - IFN, Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - S.A. şi Fondul Român de Contragarantare S.A.

Tot pentru a veni în sprijinul companiilor, Guvernul a decis instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiţii. Statul va acorda finanţări nerambursabile pentru investiţii cu impact major în economia românească, ale căror costuri eligibile depăşesc 50 milioane lei.

Bugetul mediu anual al schemei este de 749 milioane lei (149 milioane euro). Bugetul maxim al schemei este de 2,24 miliarde lei, echivalentul a 449 milioane euro. În urma aplicării acestei scheme, ar urma să beneficieze un număr de 150 de întreprinderi. Plata ajutorului de stat se va efectua în perioada 2025-2032.

Guvernul a modificat în şedinţa din 28 martie mai multe prevederi din legea 296/2023 şi din OUG 115/2023, acte normative prin care a instituit anul trecut mai multe măsuri pentru asigurarea sustenabilităţii fiscale a ţării noastre. Principalele modificări fiscale adoptate la finalul lunii trecute sunt:

- Introducerea regimului de marcare cu timbre fiscale şi a produselor care conţin tutun, destinate inhalării fără ardere, similar cu cel aplicat produselor din tutun prelucrat, având în vedere necesitatea respectării obligaţiei de punere pe piaţă, începând cu 20 mai 2024, a pachetelor unitare de produse din tutun;

- Introducerea obligaţiei de a depozita produsele recepţionate doar în spaţiile declarate şi autorizate pentru recepţia produselor accizabile, în situaţia în care nu se utilizează opţiunea de livrare directă, precum şi introducerea unei infracţiuni pentru nerespectarea acestei obligaţii, pentru a evita eludarea prevederilor legale privind plata anticipată a accizelor în cazul destinatarilor înregistraţi;

- în ceea ce priveşte sancţionarea companiilor de la 1 aprilie pentru netransmiterea în termen de 5 zile lucrătoare a facturilor în sistemul RO e-Factura, a fost extinsă până la 31 mai 2024 inclusiv perioada în care nu se aplică sancţiuni pentru această faptă; măsura a fost luată în scopul asigurării condiţiilor necesare persoanelor impozabile de a îşi continua adaptarea procedurilor/sistemelor pentru transmiterea facturilor în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, fără a suporta amenzi.

• Ministerul Finanţelor continuă să se împrumute

Şi pe parcursul lunii trecute, Ministerul Finanţelor a fost nevoit să se împrumute prin emiterea de titluri de stat şi obligaţiuni pe termen mediu şi lung.

La începutul lunii martie, Ministerul Finanţelor anunţa că suma totală investită în prima ediţie a Programului Fidelis din 2024 a fost de peste 1,79 miliarde lei. Emisiunile în euro au fost cele mai accesate în cadrul acestei ediţii, cu un total de peste 190,53 milioane euro. Astfel, emisiunea în euro cu scadenţa la 1 an şi dobânda de 4%, a avut un total de peste 118 milioane de euro, echivalentul a 590 milioane lei, plasaţi în cele 3.755 de ordine. A doua emisiune în euro, cu scadenţa la 5 ani şi dobânda de 5%, a avut un total de peste 72,53 milioane euro, echivalentul a 362 milioane lei, plasate în 2.716 ordine.

În ceea ce priveşte emisiunile în lei, investitorii au plasat peste 708,575 milioane lei, în 5.970 de ordine. Emisiunile titluri de stat în lei, au avut scadenţe de 1 an şi 3 ani şi dobânzi anuale anuale de 6%, respectiv 6,75%.

În 13 martie, Ministerul Finanţelor a lansat a patra ediţie de titluri de stat Tezaur, cu dobânzi neimpozabile de până la 6,85% pe an. Titlurile respective au maturităţi de 1 şi 3 ani, cu dobânzi anuale de 6,10% şi, respectiv, 6,85%, o valoare nominală de 1 leu şi sunt în forma dematerializată. De la începutul acestui an, prin cele 3 emisiuni precedente, investitorii au cumpărat titluri de stat Tezaur de peste 3,2 miliarde lei.

Execuţia bugetară publicată de Ministerul Finanţelor pentru luna februarie a arătat un deficit de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,67% din PIB faţă de deficitul de 17,04 miliarde lei, respectiv 1,07% din PIB aferent celor două luni ale anului 2023, deficit care s-a adâncit până la finalul lunii martie 2024 la peste 2%, potrivit declaraţiei de ieri a ministrului Marcel Boloş care a recunoscut că din datele preliminare pe ultima lună a primului semestru deficitul bugetar se ridică la o valoare care este sub 2,5%, atât cât era estimarea iniţială a Guvernului pentru această perioadă.