Roxana Mînzatu trece de Comisia JURI, după explicarea declaraţiei de avere

Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI) a Parlamentului European i-a aprobat, ieri, pe cei 26 de candidaţi pentru poziţiile de comisari europeni, chiar dacă pentru 23 dintre aceştia a solicitat clarificări suplimentare privind declaraţiile de avere şi de interese, potrivit unui articol publicat de politico.eu. Printre cei vizaţi s-a numărat şi Roxana Mînzatu, propusă de Ursula von der Leyen pentru un post de vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene. Candidata din partea României a declarat în faţa Comisiei JURI că nu are nimic nou de adăugat şi a subliniat că "nu ar fi oportun să comentez vreo scurgere sau speculaţie" în timp ce procesul de evaluare este încă în desfăşurare.

Potrivit sursei citate, printre comisarii care au fost nevoiţi să ofere explicaţii suplimentare privind declaraţiile de avere şi de interese s-au numărat şi:

- Apostolos Tzitzikostas din Grecia, care a refuzat să ofere multe detalii despre vasta sa avere imobiliară, afirmând că majoritatea proprietăţilor au fost moştenite, iar veniturile obţinute din ele sunt destinate întreţinerii şi reparaţiilor. Acesta deţine 16 apartamente, aproximativ 655.463 de metri pătraţi de teren, şase magazine şi, mai multe garaje şi spaţii de depozitare în toată Grecia.

- Teresa Ribera din Spania, ce a reafirmat că nu are interese financiare care să genereze un conflict de interese, deşi declaraţiile sale anterioare din Madrid au inclus detalii suplimentare despre mai multe economii şi proprietăţi. Potrivit jurnaliştilor de la Politico, în declaraţia de avere şi de interese dată în 2023, Ribera susţinea că are 250.000 de euro într-un cont de economii şi este coproprietară a patru proprietăţi, precum şi că deţine acţiuni la una dintre cele mai mari bănci din Spania, BBVA, în valoare de 1.680 de euro.

- Stephane Sejourne din Franţa, care, în ciuda poziţiei sale publice pentru o transparenţă sporită, a prezentat un formular aproape gol, motivând că respectă Codul de Conduită al Comisiei Europene.

- Kaja Kallas din Estonia a declarat că nu deţine interese financiare şi că a evitat în mod conştient investiţiile pentru a preveni conflicte de interese, mai ales în contextul controversei legate de afacerile soţului ei.

- Henna Virkkunen din Finlanda şi-a menţinut poziţia că nu are active financiare relevante pentru a fi declarate, menţionând doar conturi bancare obişnuite.

Maros Sefcovic din Slovacia a respins cererea de mai multe informaţii a comisiei, argumentând că este comisar din 2009 şi că declaraţiile sale au fost publice de atunci. El a subliniat deţinerea de conturi bancare standard şi de economii, dar că nu le-a declarat pentru că nu este obligatoriu. Cu privire la întrebările referitoare la soţul său, el a justificat lipsa de informaţii argumentând că ea nu a mai lucrat din 2004. Când i-a fost solicitat un comentariu, Sefcovic a spus: "EVP s-a asigurat că oferă Parlamentului European clarificările necesare şi clare ca răspuns la întrebările ulterioare ale Comitetului."

Roxana Mînzatu a spus, în răspunsul său la solicitarea Comisiei de a da mai multe informaţii, că nu are nimic nou de declarat. Contactat de POLITICO, Mînzatu a spus că "nu ar fi oportun să comentem vreo scurgere de informaţii sau speculaţii" în timp ce procesul de evaluare este în desfăşurare.

Austriacului Magnus Brunner i s-a cerut să ofere mai multe detalii şi a spus că a declarat deja tot ce era obligat să dezvăluie. "În interesul transparenţei depline, aş putea adăuga - deşi nu sunt cerute de declaraţia de interese - următoarele elemente: deţin un titlu de valoare emis de Republica Austria în valoare de 100 de euro, am contractat două împrumuturi bancare, unul pentru achiziţionarea şi renovarea casei noastre familiale şi alta pentru a finanţa educaţia copiilor mei în străinătate, sunt proprietarul unei case", a spus el într-o scrisoare către Comisia Juri.

Maria Luís Albuquerque din Portugalia a fost, de asemenea, rugată să furnizeze mai multe informaţii despre interesele sale financiare şi şi-a modificat declaraţiile anterioare, oferind mai multe detalii despre rolul său în două companii. Aceasta include propria ei consultanţă de tip boutique pe care o deţine împreună cu soţul ei, despre care spune că este în curs de plecare, şi un holding, HRRL Açores, la care a participat ca parte a activităţilor sale anterioare.

Marta Kos din Slovenia a detaliat deţinerile sale financiare în conturi de economii şi fonduri mutuale, care totalizează aproximativ 1 milion de euro. Viitorul comisar pentru extindere a declarat că deţine aproximativ 523.000 de euro în banca regională din cantonul elveţian Vaud, Banque Cantonale Vaudoise. Ea a fost consultant pentru o firmă de lobby din Bruxelles şi are un cont deşi 682.000 de euro într-o bancă bancă slovenă, care se ocupă de investiţii în America de Nord, Europa şi Asia Pacific, conform graficelor pe care le-a inclus în declaraţia de avere şi de interese.

Ekaterina Zaharieva, nominalizată de Bulgaria , a fost rugată să clarifice sursa a 38.000 de euro în numerar, despre care a declarat că îi aparţin soţului ei.

Raffaele Fitto din Italia a oferit parlamentarilor numeroase documente pentru a clarifica numărul şi valoarea actuală de piaţă a acţiunilor pe care le deţine la bănci - a căror valoare rămâne sub pragul de 10.000 de euro. Viitorul vicepreşedinte al Comisiei, responsabil cu Fondul de coeziune, şi-a corectat şi declaraţia de avere iniţială, deoarece a observat un decalaj de 860 de euro în suma enumerată ca economii (în valoare de 246.090 de euro). Activele sale imobiliare, toate situate în Italia, includ terenuri, două garaje şi o cramă. Două dintre aceste active au fost finanţate în întregime prin fonduri personale, potrivit lui Raffaele Fitto, în timp ce alte două implicau ipoteci. Unul dintre ele - un credit ipotecar de 600.000 de euro cu Banco di Napoli (acum Banca Intesa Sanpaolo) nu a fost încă achitat în întregime.

Dubravka Suica din Croaţia a decis să vândă toate acţiunile pe care le deţinea la compania de transport maritim Atlantska Plovidba în valoare de 3.684 euro. Ea a răspuns astfel îngrijorărilor membrilor Comisiei JURI privitor la faptul că aceste acţiuni ar putea acum să genereze un conflict de interese, deoarece i s-a atribuit portofoliul mediteranean.

Unii parlamentari, în special din partea Verzilor şi Stângii, au criticat procesul, considerându-l o "farsă", şi au părăsit întâlnirea în semn de protest. Confruntaţi cu întrebările suplimentare ale Parlamentului, candidaţii s-au bazat pe reguli ambigue pentru a evita să răspundă înaintea reuniunii comisiei de joi. "Nu este clar ce trebuie să dea, deoarece regulile sunt formulate ciudat", a spus un oficial parlamentar pentru sursa citată. Conform regulilor europene, candidaţii trebuie să dezvăluie orice "investiţie" de peste 10.000 euro şi orice active şi pasive care ar putea genera un conflict de interese. Imobilele şi conturile bancare utilizate în scopuri personale nu trebuie să fie declarate. Este la latitudinea candidaţilor să dezvăluie sau să omite pe baza propriei evaluări ceea ce ar putea constitui un conflict de interese, "ceea ce este ciudat", a spus acelaşi oficial. Acest lucru explică de ce unii nominalizaţi nu au dezvăluit informaţii suplimentare.

"Când am ridicat probleme cu privire la caracterul incomplet al informaţiilor şi că ar trebui să punem o altă întrebare, majoritatea colegilor din Comisie au votat împotrivă, deoarece se tem că candidaţii lor ar putea fi afectaţi", a declarat, pentru Politico, liderul europarlamentarului Verzilor în comisie, Serghei Lagodinsky.

Cu toate acestea, toţi cei 23 de candidaţi care au furnizat informaţii suplimentare au fost aprobaţi în cursul dimineţii de joi, chiar dacă unii dintre aceştia au prezentat declaraţii incomplete sau ambigue.