RPIA şi RWEA solicită autorităţilor accesul echitabil al industriei fotovoltaice şi eoliene la mecanismul Contractelor pentru Diferenţă

Asociaţia "Romanian Photovoltaic Industry Association" (RPIA) şi Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA) reprezentând producători, dezvoltatori, prestatori de servicii şi furnizori de echipamente din sectorul energiei regenerabile, cu o putere totală instalată de peste 5,5 GW, solicită stringent autorităţilor accesul echitabil al industriei fotovoltaice şi eoliene la mecanismul Contractelor pentru Diferenţă (CfD), conform unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Potrivit sursei citate, în ultima perioadă, asistăm la o încercare sistematizată din partea anumitor autorităţi şi entităţi implicate în diferite etape ale procesului de avizare şi autorizare, care pare să restricţioneze voit şi nejustificat dezvoltarea de noi capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile (SRE) prin acţiuni care nu lasă mecanismele de piaţă să funcţioneze. Recentele afirmaţii despre intenţia de a schimba alocarea echitabilă propusă iniţial pentru prima licitaţie sub mecanismul CfD (1 GW solar, 1 GW eolian) în baza unor asumpţii eronate (mai exact, existenţa unor proiecte finanţate şi din PNRR şi din Fondul pentru Modernizare), nu fac altceva decât să întărească astfel de ipoteze şi să compromită una dintre puţinele şanse pe care le avem ca ţară pentru a ne atinge angajamentele asumate la nivel european. Nu doar atât, dar o astfel de modificare tardivă, cu puţin timp înainte de lansare, pune în pericol viabilitatea şi succesul întregii scheme.

"La momentul actual, nici industria, nici participanţii la piaţă şi nici autorităţile nu au o imagine completă asupra numărului de MW presupuşi a fi în dezvoltare, finanţaţi prin fonduri europene, dat fiind că nu există un mecanism de verificare. Drept urmare, în contextul acestei lipse totale de transparenţă, este neclar cum piaţa ar putea fi "aglomerată" dat fiind că ritmul demarării lucrării proiectelor este, în continuare, foarte lent. Dezvoltarea SRE este un proces competitiv care implică o serie de factori, precum consideraţii economice, disponibilitatea terenurilor, impactul asupra mediului şi securizarea conectării la reţea, pe fundalul unui cadru legislativ impredictibil. Aşadar, existenţa unor proiecte care au câştigat apelurile pe fondurile europene nu este un indicator al numărului de MW care vor fi construiţi şi operaţionali". se arată în comunicat.

Mai mult decât atât, lucrările pentru proiectele SRE de mare capacitate, esenţiale pentru independenţa şi securitatea energetică, dar şi pentru atingerea ţintelor de neutralitate climatică asumate la nivel naţional nu au fost demarate până la momentul actual. Unul dintre motivele principale este că investitorii au crezut - şi continuă să creadă, în promisiunea autorităţilor române că CfD va fi operaţionalizat în anul 2024, în ponderea iniţial asumată, demonstrat de cei aproximativ 15 GW eligibili, arată sursa citată.

Totuşi, aceştia nu pot rămâne impasibili la un nou semnal puternic negativ, pe lângă şirul lung de ingerinţe în piaţă şi blocaje nenumărate.

Reprezentanţii asociaţiilor mai precizează: "Am subliniat, în repetate rânduri, nevoia stringentă a unui semnal de stabilitate pe care numai un astfel de mecanism îl poate da. În contextul în care România ar trebui să aibă o capacitate totală instalată în parcuri fotovoltaice şi eoliene de 6,1 GW, respectiv 10,5 GW până în 2030 pentru a se alinia ţintelor climatice, orice modificare "în timpul jocului" a premiselor afectează aplicabilitatea CfD-urilor. Reiterăm, pe această cale, că formele de sprijin - existente şi viitoare - nu se exclud reciproc, ci sunt complementare".