RUGĂCIUNILE LUI SOBOLEWSKI, ÎN VAN Piaţa de capital lipseşte cu desăvârşire din programul de guvernare

PSD şi ALDE au exclus piaţa de capital din programul de guvernare, prezentat ieri, în ciuda rugăminţilor adresate public şi repetate obsesiv de oficialii Bursei de Valori Bucureşti, care doar ce reuşise să intre pe lista de monitorizare a agenţiei FTSE, în vederea promovării la statutul de piaţă emergentă.

În noiembrie, Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), declarase că noul Guvern trebuie să înţeleagă că pentru a avea o piaţă de capital mai mare este nevoie de listarea companiilor mari, acest lucru fiind important pentru prosperitatea economică a României.

Se pare că, cel puţin deocamdată, noul Executiv nu a înţeles acest lucru sau cel puţin nu l-a considerat atât de important încât să îl noteze în programul de guvernare.

În acest document, creşterea atractivităţii pieţei de capital româneşti este menţionată într-un singur loc, ca efect al propunerii de eliminare a impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2018.

În schimb, Guvernul doreşte constituirea unui fond suveran de investiţii în vederea administrării şi valorificării eficiente a participaţiilor minoritare ale statului şi a unui Fond Naţional de Dezvoltare (FND).

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu Negriţoiu, a declarat, în decembrie, că existenţa Fondului Naţional presupune listări mai multe pentru că numai aşa se poate face capitalizarea Fondului: "Noi am făcut o analiză şi am estimat listări majoritare sau minoritare la societăţile de stat care pot să capitalizeze Fondul Naţional. Altfel e foarte greu să găseşti bani".

Însă şi acestea par speranţe deşarte, căci, anul trecut, un grup de parlamentari PSD a iniţiat un proiect de lege privind inhibarea privatizărilor, pentru o perioadă de cinci ani. Atunci, preşedintele PSD Liviu Dragnea a afirmat marţi că iniţiativa senatorului PSD Şerban Nicolae privind protejarea intereselor naţionale în activitatea economică nu este rea, dar a precizat că ea trebuie analizată: "Ideea de a privatiza în continuare societăţi naţionale, companii strategice care administrează resurse ale României fără niciun fel de plan nu este un concept pe care PSD să îl susţină", a spus Liviu Dragnea, potrivit Agerpres. Domnia sa a mai adăugat că trebuie să avem mai multă cumpătare în ceea ce priveşte privatizarea.

În Programul de Guvernare se arată că, pornind de la experienţa unor state precum Norvegia, Franţa, Italia sau Polonia, va fi înfiinţat un Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI): "Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 miliarde euro. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum şi din veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri - aparţinând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susţină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiţii sau investitori privaţi.

Estimăm că 10 miliarde euro vor intra în economia României în următorii 4 ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, CEC, Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren.

Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde euro.

Alte 3 miliarde euro vor viza construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI împreună cu alte bănci internaţionale, BEI, BERD şi Banca Mondială, care şi-au exprimat deja interesul în discuţiile pe care le-am avut, va construi în parteneriat public-privat autostrăzi pe care le va deţine pentru o perioadă de 30 ani şi care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilităţi pentru a le răscumpăra".

Proiectele principale asupra cărora finanţatorii şi-au arătat interesul sunt acelea care se susţin economic, conform documentului: "Spre exemplu, cele care au un trafic care să susţină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine.

Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Piteşti-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munţii între Transilvania şi Moldova (Târgu Mureş - Iaşi), o a doua autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia şi Ţara Românească (Timişoara - Bucureşti), a treia, care să străbată munţii de pe Valea Prahovei (Comarnic - Braşov) şi o a patra care să unească Moldova cu Ţara Românească (Iaşi - Bucureşti).

În ceea ce priveşte calea ferată rapidă, finanţarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate şi modernizarea acesteia, astfel încât să avem în România trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcţia Vest - Bucureşti, Chişinău - Iaşi - Bucureşti, Bucureşti - Constanţa, Bucureşti - Braşov.

O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităţilor fabricilor existente".

Deşi bugetul de stat se va diminua iniţial cu 2,6 miliarde lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activităţii economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe şi impozite de aproximativ 9 miliarde lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puţin 6 miliarde lei, arată PSD.

Alături de FSDI, cel târziu în al doilea semestru din 2017, se va crea un Fond Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiei europene, care stipulează faptul că, în unele cazuri, companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi enitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol, mai precizează Programul de Guvernare: "Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iat Hidroelectrica sau Romgaz de către, FSDI. AVAS se desfiinţează. Ca şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român".

Materializarea Programului de guvernare al României, clar etapizat, este principala misiune a ministrului Economiei, Alexandru Petrescu, după cum a precizat acesta după primirea avizului favorabil de la comisiile reunite de specialitate ale Parlamentului.

Domnia sa a spus, potrivit Agerpres: "Fondul suveran de investiţii al României este un proiect economic care a început deja ca structurare, dar conform planului de guvernare urmează a fi materializat undeva la sfârşitul trimestrului doi al acestui an".

Potrivit domniei sale, Fondul suveran de investiţii al României va avea structura unui fond închis, compus din participaţiunile statului, urmând a se gândi structura de comandă.

"Va avea în mare parte structura unui fond de investiţii standard cu consilii de administraţie la nivelul companiilor din componenţă, cu un comitet director la nivelul fondului care va controla activitatea tuturor companiilor", a precizat Alexandru Petrescu.

Acesta a spus şi că, dacă Oltchim poate fi neperformant în prezent, nu trebuie să rămână aşa.

"Evident, avem exemplul Hidroelectrica care a trecut printr-un proces de restructurare. Oltchim se află deja într-un proces de restructurare şi companiile trebuie aduse în parametrii de profitabilitate. De altfel, am înţeles că Oltchim este pe un trend pozitiv şi mă preocupă să mă aplec asupra acestui caz", a precizat Alexandru Petrescu.

Oficialii BVB sperau în continuarea privatizărilor companiilor de stat prin bursă, în condiţiile în care în ultimii doi ani nu a mai avut loc nicio listare iniţiată de Guvern. Ruşinea BVB a fost salvată, într-o măsură, pe finalul anului trecut, prin reuşita IPO-ului companiei private MedLife. În aceste condiţii, lichiditatea medie zilnică a BVB a fost de 8,11 milioane de euro, în 2016, cu 2,78% mai mare decât în 2015.