Parlamentul rus a majorat cota de impozitare pentru extracţia de bogăţii minerale şi taxa de export la petrol. De la 1 ianuarie 2005, cota de impozitare va creşte de la 347 la 400 ruble pe tona de petrol. Taxa majorată la export va începe să se aplice mai devreme - de la 1 august 2004. Pentru un preţ mondial al petrolului cuprins între 20 şi 25 dolari/baril, ea va fi de 45%, iar pentru un preţ de peste 25 dolari - de 65%. Veştile nu sînt grozave pentru companiile petroliere ruseşti, dar nu sînt nicidecum o surpriză. Despre necesitatea majorării impozitării în această ramură se dis-cută de multă vreme, ajungîndu-se chiar la o dezbatere publică ce a acompaniat recenta campanie electorală prezidenţială. Blocul politic Rodina (Patria) a agitat puternic lozinca potrivit căreia oligarhii petrolişti îşi însuşesc o rentă naturală ce aparţine tuturor ruşilor, avînd un surprinzător şi răsunător succes. Atît de mare, încît chiar preşedintele Vladimir Putin şi partidul său - Edinaia Rossiia (Rusia Unită), nu au putut ignora starea de spirit a populaţiei. Nemulţumirea ruşilor faţă de nedreapta împărţire a bogăţiei naţionale a devenit un factor al vieţii politice. Şeful statului a fost nevoit să afirme că petroliştilor li se vor retrage multe mijloace, însă cu mare grijă, pentru a nu tăia "găina care face ouă de aur".
Ministrul adjunct al finanţelor, Serghei Satalov, apreciază că aceste noi amendamente aduse legislaţiei fiscale vor face ca în Trezorerie să mai intre încă 5 miliarde de dolari pe an. Conform unor calcule, după adoptarea acestor măsuri vor fi retrase 96% din veniturile excedentare ale companiilor petroliere. După cum explică Guvernul, ca urmare a reducerii planificate a cotei impozitului unic pe venitul global de la 35,6% la 26%, s-a constatat o "gaură" în buget, care s-a şi hotărît să fie astupată cu ajutorul banilor obţinuţi din petrol. De asemenea, la Guvern se mai aşteaptă ca, după reducerea acestei cote, puternica creştere economică din sectorul materiilor prime să se extindă şi asupra industriei de prelucrare, iar întreprinderile să primească un impuls pentru a ieşi din "umbră". Greu - încercaţii petrolişti vor mai ajuta şi reforma pensiilor, în cadrul căreia s-a hotărît ca anularea unor facilităţi personale să fie compensată cu bani.
De unde însă mijloace pentru aşa ceva? Fireşte că tot de la "oligarhii" materiilor prime. Să reamintim faptul că, iniţial, guvernanţii ruşi au planificat să acumuleze "bani de rente" în aşa-zisul fond de stabilizare a bugetului, creat pentru a atenua golurile de casă, în cazul prăbuşirii pieţei mondiale a petrolului. Acelaşi Satalov nu osteneşte să sublinieze că impozitele introduse nu vor influenţa formarea preţurilor interne şi că aceste măsuri vor afecta doar "veniturile excedentare realizate din extracţia petrolului, altfel spus - veniturile a căror obţinere depinde nu de activitatea întreprinderilor, ci de factorii externi". Între timp, benzina s-a scumpit cu peste 4% la Moscova, iar experţii prog-nozează creşterea în continuare a preţurilor. Ei constată că acum, în Capitala Rusiei, preţurile cu ridicata la carburanţi sînt mai ridicate decît în SUA. Printre cauze, directorul executiv al Asociaţiei Distribuitorilor de Combustibili din Mos-cova, Grigori Serghienko, indică creşterea cererii - a început sezonul caselor de vacanţă şi al lucrărilor agricole de primăvară. Nu este uitat nici efectul, vezi Doamne, întîrziat al creşterii de la 1 ianuarie, cu 12%, a accizelor la benzină.
Vicepreşedintele "LUKoil", Leonid Fedun, consideră, însă, că "rafinăriile din Rusia nu reuşesc să ţină pasul cu creşterea cererii. Deşi Rusia nu exportă benzine auto, rafinăriile sînt acum încărcate sub capacitate. Ale noastre, de exemplu, au o încărcare de 96%. Acest lucru nu demonstrează decît că producţia nu ţine pasul cu creşterea cererii". După părerea managerului, principala problemă rezidă în înapoierea tehnică din domeniul rafinării petrolului din Rusia. Din aceasta cauză, dintr-o tonă de petrol autohton marca Urals, în Rusia se obţin doar 150-160 litri de diverse benzine, iar în străinătate - 300-350 litri. Fedun consideră că, dacă în următorii ani, sectorul de rafinare a petrolului nu va fi serios restructurat, ţara se va confrunta nu numai cu o creştere a preţurilor, ci şi cu un deficit total de benzină.