Rusia, posibil să fie eliminată din indicii MSCI

Pe piaţa bursieră a Rusiei nu se pot face investiţii după sancţiunile dure impuse de Occident şi restricţionarea tranzacţiilor de către Banca Centrală de la Moscova, astfel că eliminarea companiilor listate ruseşti din indici reprezintă "viitorul pas natural", spune, citat de Reuters, Dimitris Melas, executiv în cadrul societăţii financiare americane MSCI.

Dimitris Melas, şeful diviziei de cercetare a indicilor şi preşedintele Comitetului pentru politicile indicilor, a explicat: "Nu ar avea sens să continuăm să includem valorile mobiliare ruseşti dacă clienţii şi investitorii noştri nu pot face tranzacţii pe piaţă. Este evident că e foarte dificil de tranzacţionat pe piaţă şi, de fapt, nu se poate investi în aceste zile".

Instituţiile financiare din întreaga lume se retrag de pe piaţa rusă sau îşi suspendă afacerile din această ţară, după sancţiunile dure impuse de Occident, în urma invadării Ucrainei de către Rusia.

Conform spuselor lui Dimitris Melas, MCSI va lansa consultări imediate cu investitorii, iar rezultatul acestora va fi anunţat în următoarele zile, alături de deciziile care vor fi luate.

Joia trecută, MSCI a anunţat că a îngheţat indicele şi nu va implementa schimbările anunţate anterior pentru valorile mobiliare ruseşti. "Următorul pas natural ar putea fi luarea în considerare a eliminării MSCI Rusia sau a valorilor mobiliare ruseşti din indicii noştri", a conchis Dimitris Melas.

Luni seara, MSCI a lansat o declaraţie în care solicită feedback cu privire la nivelul actual de accesibilitate a pieţei de capital din Rusia pentru investitorii instituţionali internaţionali.

MSCI a informat că va emite noi comunicări înainte de sfârşitul săptămânii, în urma analizei feedback-ului participanţilor la piaţă.

Rusia are o pondere de 3,24% în indicele MSCI al pieţelor emergente.

• Preţul ţiţeiului creşte

Preţul ţiţeiului a crescut puternic şi ieri, pe pieţele externe, în contextul tensionat de la nivel global.

Cotaţia futures a barilului de petrol Brent cu livrare în luna mai a urcat cu 4,8% în a doua parte a zilei de ieri, la ICE Futures Europe, atingând 102,65 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aprilie s-a majorat cu 4,5% la ora locală 08.23, până la 100,02 dolari barilul.

Rusia, care numeşte acţiunile sale în Ucraina o "operaţiune specială", exportă aproximativ 4 - 5 milioane de barili de ţiţei pe zi şi 2 până la 3 milioane de barili de produse rafinate zilnic.

• Gigantul petrolier Shell îşi vinde investiţiile din Rusia

Grupul petrolier anglo-olandez Royal Dutch Shell renunţă la toate societăţile sale mixte pe care le deţine împreună cu producătorul de gaze Gazprom, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, transmite BBC, conform Agerpres.

Decizia include şi participaţia de 27,5% a gigantului anglo-olandez într-o mare centrală cu gaze naturale lichefiate şi vine după ce compania britaică BP a anunţat că va renunţa la participaţia sa de 19,75% în gigantul rus Rosneft.

Directorul general al Shell, Ben van Beurden, a afirmat că oficialii firmei "sunt şocaţi de pierderile de vieţi din Ucraina".

Shell va renunţa la facilitatea Sahalin II, operată împreună cu Gazprom. De asemenea, va vinde participaţia sa de 50% în două proiecte petroliere din Siberia şi va renunţa la implicarea sa în gazoductul Nord Stream 2, Shell fiind una dintre companiile occidentale care s-au alăturat ca partener de finanţare în proiectul de infrastructură condus de Gazprom.

Retragerea din Rusia ar putea costa Shell aproximativ trei miliarde de dolari, a precizat într-un comunicat compania.

Şi grupul energetic norvegian Equinor a anunţat luni că va opri noile investiţii în Rusia şi va începe un proces de ieşire din firmele mixte din această ţară, din cauza războiului din Ucraina.

În plus, premierul canadian Justin Trudeau a anunţat că ţara sa va interzice importurile de ţiţei din Rusia.

• Franţa avertizează: "Vom provoca prăbuşirea economiei ruse"

Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a avertizat ieri că ţara sa va provoca "prăbuşirea economiei ruse prin sancţiunile economice occidentale impuse ca reacţie la invazia rusă în Ucraina", transmite AFP, conform Agerpres.

Printre anunţurile făcute în ultimele zile de mai multe ţări europene şi de Statele Unite, pentru a descuraja Rusia să continue atacul asupra Ucrainei, se numără închiderea spaţiilor aeriene, îngheţarea activelor unor personalităţi şi firme din Rusia, reevaluarea unor legături financiare sau comerciale, consemnează agenţia citată.

"Raportul de forţe economice şi financiare este complet în favoarea Uniunii Europene, care acum îşi descoperă puterea economică", a subliniat Le Maire la postul de radio France Info.

Le Maire a apreciat că activele ruseşti care urmează să fie blocate de aliaţii occidentali sunt echivalente cu "aproape 1.000 de miliarde de dolari". "Vom duce un război economic şi financiar total împotriva Rusiei", a avertizat Le Maire, adăugând că Occidentul este gata să înăsprească şi mai mult sancţiunile împotriva Rusiei, dacă va fi necesar. Ministrul a menţionat că poporul rus va suferi efectele sancţiunilor impuse "din cauza conducătorului său".

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a reacţionat după declaraţia ministrului francez al economiei, Bruno Le Maire, care a promis război economic şi financiar împotriva Rusiei, spunând: "Astăzi, un anume ministru francez a spus că au declarat război economic Rusiei. Supravegheaţi-vă limbajul, domnilor! Şi nu uitaţi că în istoria umanităţii războaiele economice s-au transformat adesea în războaie adevărate".

Şi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat declaraţiile ministrului francez, menţionând, potrivit Interfax, că sancţiunile împotriva Rusiei sunt "puternic concentrate" şi acum "toată măştile au căzut".

• TotalEnergie nu va mai contribui cu capital la noile proiecte din Rusia

Compania franceză TotalEnergies a anunţat ieri că nu va mai contribui cu capital la noile proiecte din Rusia, ca reacţie la solicitarea Guvernului francez de a-şi regândi activitatea din această ţară după invazia în Ucraina, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Într-un comunicat, TotalEnergies a indicat că nu va investi bani suplimentari în "noi proiecte", dar fără a oficializa o retragere pur şi simplu, cum a sugerat ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire, care a spus că va discuta cu directorul general al gigantului energetic francez, Patrick Pouyanne, pentru a lua o decizie "în următoarele zile".

Compania "condamnă agresiunea militară a Rusiei în Ucraina" şi a precizat că se mobilizează pentru a aproviziona cu carburanţi autorităţile ucrainene şi a ajuta refugiaţii ucraineni din Europa.

De asemenea, a anunţat că aprobă "amplitudinea şi puterea" sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei şi că le va aplica, "oricare vor fi consecinţele - care sunt în curs de evaluare - pentru gestionarea activelor din Rusia".

În 2020, cel mai recent exerciţiu financiar pentru care a publicat rezultatele detaliate, TotalEneregies a produs în Rusia 175 milioane barili echivalent petrol gaze şi ţiţei, dintr-un total de 1,051 miliarde barili echivalent petrol la nivel mondial.

În Rusia are două mari proiecte mari de gaze, Yamal LNG, în peninsula cu acelaşi nume, care a fost lansat în 2013, şi Arctic LNG 2, în peninsula Gydan. În primul participaţia sa este de 29,73%, iar în al doilea - de 21,64%.

• Rubla scade faţă de euro şi dolar, Banca Rusiei intervine

O rublă avea un curs de 114,62 unităţi/euro în a doua parte a zilei de ieri, cu 3,2% mai mic faţă de ziua anterioară.

Totodată, moneda Rusiei era tranzacţionată la 103,09 unităţi/dolar, în declin cu peste 2%.

Banca Centrală a Rusiei a anunţat ieri că a vândut 2.390 de miliarde de ruble (26 miliarde de dolari) la o licitaţie repo de o zi, în condiţiile în care încearcă să menţină o anumită stabilitate financiară.

Nu a existat vreo limită la licitaţia de ieri, care a urmărit sprijinirea băncilor cu lichidităţi, după ce sancţiunile impuse Rusiei de Occident au vizat instituţiile financiare şi au dus la prăbuşirea rublei.

Administraţia SUA le-a interzis luni persoanelor fizice şi companiilor americane să facă tranzacţii cu Banca Centrală a Rusiei, Fondul suveran de investiţii al Rusiei şi Ministerul rus de Finanţe.

Deciziile adoptate de Departamentul american al Trezoreriei vor conduce practic la "imobilizarea imediată" a activelor Băncii centrale a Rusiei deţinute în SUA sau de cetăţenii americani, potrivit Trezoreriei americane.

Restricţiile adoptate de SUA şi UE cu privire la activele Băncii Centrale a Rusiei vor imobiliza aproape jumătate din fondurile de război ale lui Putin, a estimat un purtător de cuvânt al Trezoreriei americane.

Oficialii americani estimează că Putin dispune de rezerve valutare în valoare de aproximativ 630 miliarde de dolari, iar măsurile anunţate luni sunt destinate să îi limiteze capacitatea de a vinde aceste rezerve pentru a reduce presiunile de finanţare apărute pe piaţa internă din Rusia.

• Toţi angajaţii Nord Stream 2 din Elveţia au fost concediaţi

Toţi angajaţii consorţiului cu sediul în Elveţia care stă în spatele controversatului proiect Nord Stream 2 au fost concediaţi, a anunţat ministrul elveţian al Economiei, Guy Parmelin, transmite DPA, conform Agerpres.

Săptămâna trecută, autorităţile germane au suspendat procedurile de autorizare a gazoductului Nord Stream 2 - un proiect de 11 miliarde de dolari care ar fi urmat să dubleze livrările de gaze naturale ruseşti în Germania -, ca răspuns la acţiunile Rusiei în Ucraina.

Parmelin a anunţat la televiziune că firma Nord Stream 2 cu sediul în Elveţia a concediat aproximativ 140 de angajaţi.

Acest proiect controversat este una dintre victimele comerciale cele mai vizibile ale conflictului din Ucraina. Şi Statele Unite au impus sancţiuni săptămâna trecută, astfel încât se interzice altor firme să facă afaceri cu consorţiul cu sediul în Elveţia.

• Personalul lui Gerhard Schroeder demisionează, dar fostul cancelar german rămâne alături de Putin

Întreg personalul biroului fostului cancelar german Gerhard Schroeder a demisionat, în timp ce acesta rezistă presiunilor tot mai mari de a rupe legăturile cu vechiul său prieten, preşedintele rus Vladimir Putin, care a ordonat invadarea Ucrainei, anunţă Reuters.

Biroul fostului şef al guvernului de la Berlin este finanţat de la bugetul Germaniei, conform Agerpres.

După ce şi-a încheiat mandatul de cancelar în 2005, Schroeder a avut mai multe funcţii în companii ruse din domeniul energetic. El nu este singurul politician social-democrat german intrat în atenţia publică în ultimele săptămâni pentru lobby-ul făcut firmelor din Rusia.

Legăturile respective au devenit tot mai stânjenitoare pentru actualul cancelar Olaf Scholz, din Partidul Social Democrat (SPD). El a fost acuzat de mai multă vreme că este prea îngăduitor faţă de Rusia, în legătură cu criza ucraineană, până săptămâna trecută, când guvernul său şi-a schimbat radical poziţia în politica de apărare şi energetică.

La sfârşitul săptămânii trecute, conducerea SPD i-a cerut lui Schroeder să renunţe la posturile legate de Rusia, aşa cum au făcut şi alţi politicieni europeni - de exemplu, foştii prim-miniştri Francois Fillon, Esko Aho şi Matteo Renzi din Franţa, Finlanda, respectiv Italia.

Însă fostul cancelar a rezistat presiunilor - deşi a criticat Rusia pentru invazia în Ucraina, un gest apreciat de Reuters ca neobişnuit din partea sa - şi şi-a nuanţat poziţia afirmând că s-au făcut greşeli "de ambele părţi", iar Europa nu trebuie să îşi întrerupă complet legăturile cu Rusia.