Ruşii, supăraţi că vom avea baze militare americane

• Autorităţile de la Kremlin ameninţă că denunţă Tratatul CFE, ca urmare a extinderii bazelor NATO către graniţele ruseşti

Rusia ar putea să-şi reconsidere poziţia faţă de acordul european privind controlul armelor, în situaţia în care prezenţa militară a Statelor Unite ale Americii continuă să se apropie de graniţele sale, avertizează ministrul rus al apărării, Serghei Ivanov. Vorbind la numai o zi după ce secretarul de stat american, Condoleezza Rice, a semnat Acordul de acces privind amplasarea facilităţilor militare ale SUA pe teritoriul ţării noastre, Ivanov se întreabă dacă Tratatul privind Forţele Convenţionale din Europa (CFE), semnat în 1990, mai are vreo justificare. "Extinderea infrastructurii SUA şi NATO către graniţele Rusiei ridică semne de întrebare în legătură cu soarta CFE", a spus Ivanov, în cadrul unei reuniuni desfăşurată ieri.

Oficialul rus a declarat că, pentru moment, ţara sa îşi îndeplineşte obligaţiile tratatului, însă, dacă va sesiza că celelalte semnatare le ignoră, va lua măsuri. Ivanov a mai subliniat că reacţia Rusiei faţă de amplasarea bazelor NATO în România va depinde de mărimea şi natura acestora.

Tratatul mai sus amintit, CFE, avea menirea să reducă desfăşurarea în regiune a forţelor convenţionale ale NATO şi URSS. După căderea Uniunii Sovietice, pactul a fost adaptat realităţilor. Toate ţările membre au semnat noua versiune a CFE, însă, pînă la ora actuală, numai patru dintre acestea, Belarus, Kazahstan, Rusia şi Ucraina, l-au ratificat. "În situaţia în care înţelegerea nu va fi ratificată de toate statele semnatare, apare întrebarea dacă Europa are nevoie de un astfel de mecanism de restrîngere", declară Ivanov.

În schimb, reprezentanţii NATO spun că Rusia nu şi-a îndeplinit anumite obligaţii prevăzute în pact, inclusiv retragerea forţelor din bazele amplasate în Republica Georgia. Totuşi, Rusia, care a început procedura de retragere la începutul anului în curs, susţine că şi-a îndeplinit cum se cuvine toate angajamentele.

• Ruşii au probleme cu ucrainenii

Ucraina nu acceptă preţul de export de 160 de dolari (137 de euro) pentru mia de metri cubi de gaze naturale propus de Rusia, cu începere de la 1 ianuarie 2006. Asta, pentru că autorităţile de la Kiev nu majorează preţul de tranzit plătit de ruşi pentru gazele livrate în Europa. Cele două părţi trebuie să ajungă la un acord în acest sens pînă la 31 decembrie anul curent.

• Peste 1.550 milioane de euro, deficit în comerţul nostru cu Rusia

Deficitul comercial în relaţia pe care o avem cu Federaţia Rusă atinge 1.556,8 milioane de euro în primele opt luni ale acestui an, potrivit datelor INS. Importurile noastre au totalizat, în perioada ianuarie-august, 1.659,6 milioane de euro, în creştere cu 37,4% comparativ cu perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp, exporturile au fost de 102,8 milioane de euro, mai mari cu 83,2%.