S-A DESCHIS CUTIA PANDOREI 35 de lideri de state şi-au ascuns averile în paradisuri fiscale

Actualizare - Actualizare - Aljazeera a actualizat în urmă cu patru ore lista liderilor lumii, politicienilor şi miliardarilor, care apar în documentele denumite Pandora Papers, unde sunt consemnaţi ca ascunzând banii în companiile offshore.

Reproducem lista afişată de Aljazeera din care însă, am exclus pe cei care sunt incluşi în articol.

• Liban

Prim-ministrul Najib Mikati

Hassan Diab - fostul prim-ministru

Riad Salameh - guvernatorul băncii centrale a Libanului

Al-Mawarid Marwan Kheireddine - fost ministru şi preşedintele băncii Libanului

• Azerbaidjan

Ilham Aliyev - Preşedintele Azerbaidjanului

• Rusia

Svetlana Krivonogikh - fosta iubită a preşedintelui Vladimir Putin

Konstantin Ernst - directorul executiv al principalului post de televiziune din Rusia

• Brazilia

Paulo Guedes - ministrul economiei

• China

Feng Qiya - politician şi femeie de afaceri

• Hong Kong

Leung Chun-ying - fost lider al Hong Kong-ului

Tung Chee-hwa - om de afaceri şi fost lider al Hong Kong-ului

---

În jur de 32 de trilioane de dolari şi bunuri precum opere de artă, bijuterii şi proprietăţi au fost găsite nedeclarate şi ascunse în paradisuri fiscale ca Elveţia, Emiratele Arabe Unite, Panama şi altele, în cadrul unei anchete jurnalistice de amploare publicate de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ).

În total, 35 de lideri de state, în exerciţiu sau retraşi, alături de alţi 400 de oficiali din aproape 100 de ţări, sunt menţionaţi în documentele Pandora Papers. Printre aceste nume se numără fostul prim-ministru britanic Tony Blair, preşedintele chilian Sebastian PiZera, preşedintele kenyan Uhuru Kenyatta, preşedintele muntenegrean Milo Ðukanović, preşedintele ucrainean Volodymyr Zelensky, emirul qeic Sheikh Tamim, preşedintele gabonez Ali Bongo Ondimba, preşedintele ecuadorian Guillermo Lasso, precum şi regele Iordaniei, Abdullah al II-lea. De asemenea, peste 100 de miliardari, 29.000 de conturi offshore, 30 de actuali şi foşti lideri de companii şi 300 de oficiali publici au fost numiţi printre cei care şi-au ascuns averile, în cadrul primelor dezvăluiri ale anchetei Pandora Papers. Investigaţia, realzată de circa 600 de jurnalişti, se bazează pe aproximativ 11,9 milioane de documente ce provin de la 14 societăţi de servicii financiare şi a scos la iveală peste 29.000 de societăţi offshore.

Potrivit acestor documente, regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a înfiinţat cel puţin 30 de societăţi offshore în ţări sau teritorii cu fiscalitate avantajoasă. Prin intermediul acestor entităţi, el a cumpărat în secret 14 proprietăţi de lux în SUA şi Regatul Unit, în valoare de peste 106 milioane de dolari. Printre proprietăţile de lux se numără vile în Malibu, Londra şi Ascot.

În ceea ce-l priveşte pe premierul ceh Andrej Babis, el a plasat 22 de milioane de dolari în societăţi paravan ce au servit la finanţarea achiziţionării castelului Bigaud, o mare proprietate situată la Mougins, în sudul Franţei. Babis urmează să participe la noi alegeri la sfârşitul acestei săptămâni.

Pandora Papers arată cum preşedintele ecuadorian Guillermo Lasso a depus fonduri în două trusturi al căror sediu se află în SUA, în Dakota de Sud, sau cum fostul premier britanic Tony Blair şi soţia acestuia au economisit 312.000 de lire sterline în taxe de timbru atunci când au achiziţionat o clădire de birouri la Londra. Documentele arată, de asemenea, legături ale preşedintelui rus, Vladimir Putin, cu proprietăţi secrete în Monaco.

În total, ICIJ a descoperit legături între active offshore şi 336 de lideri şi responsabili politici de prim rang, care au înfiinţat aproape 1000 de societăţi, dintre care mai mult de două treimi în Insulele Virgine britanice. Documentele reprezintă cea mai nouă verigă într-un lanţ de dezvăluiri din ultimii şapte ani, după documentele FinCen, Paradise Papers, Panama Papers şi LuxLeaks.

Printre persoanele menţionate în anchetă se află, de asemenea, cântăreaţa columbiană Shakira, manechinul german Claudia Schiffer sau legenda indiană a cricketului Sachin Tendulkar.

În majoritatea ţărilor, aceste fapte nu sunt pasibile de urmăriri penale, însă în cadrul liderilor de stat ICIJ pune în balanţă discursurile anti-corupţie susţinute de unii dintre ei şi plasamentele lor în paradisuri fiscale.

Alte dezvăluiri din Pandora Papers:

- Preşedintele Kenyei, Uhuru Kenyatta, şi şase membri ai familiei sale deţin în secret o reţea de companii offshore - 11 astfel de firme -, dintre care una deţine active de 30 de milioane de dolari;

- Membrii anturajului premierului pakistanez, Imran Khan, inclusiv miniştri şi familiile lor, deţin în secret companii şi trusturi de milioane de dolari;

- Firma de avocatură fondată de preşedintele Nicos Anastasiades al Ciprului pare să fi declarat proprietari fictivi pentru a ascunde proprietarul real al unui număr mare de companii offshore - un fost politician rus, acuzat de delapidare;

- Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi-a transferat acţiunile de la o companie offshore secretă chiar înainte de a câştiga alegerile din 2019;

- Preşedintele Ecuadorului, Guillero Lasso, un fost bancher, a înlocuit fundaţia din Panama care făcea plăţi lunare către membrii familiei sale cu un trust din statul american Dakota de Sud.

Înfiinţat în 1997 de Centrul American pentru Integritate Publică, ICIJ a devenit o entitate independentă în 2017. Reţeaua sa numără 280 de jurnalişti de investigaţie din peste 100 de ţări şi teritorii, precum şi circa 100 de media partenere.

• Casa de avocatură Alcogal, în centrul scandalului

Potrivit ICIJ, casa de avocatură Alcogal este menţionată în documentele Pandora Papers drept un principal complice al evaziunii fiscale, fiind responsabilă de deschiderea, în paradisuri fiscale, a numeroase companii-fantomă, menite să ascundă averile a peste 160 de politicieni şi persoane publice, precum preşedintele Muntenegrului dar şi trei foşti preşedinţi ai Panama.

Într-o serie de comentarii trimise către The Guardian, casa de avocatură Alcogal dezminte acuzaţiile aduse în investigaţia ICIJ, declarând că refuză să lucreze cu clienţi suspecţi de evaziune fiscală, spălare de bani şi terorism.

"Alcogal respectă toate legile din jurisdicţiile în care operează şi a fost întotdeauna politica Alcogal să coopereze pe deplin cu autorităţile competente. Avem un departament puternic de conformitate, iar politicile sale de due diligence respectă standardele stabilite de legile din jurisdicţiile în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi recomandările făcute de organizaţiile internaţionale, cum ar fi Financial Action Task Force (FATF). Aceasta include înregistrarea proprietarilor efectivi finali ai entităţilor corporative la autorităţile relevante acolo unde este necesar şi transmiterea rapoartelor de activitate suspectă autorităţilor de reglementare.

Alcogal refuză şi, după caz, încetează să mai lucreze cu clienţii despre care suspectează că sunt implicaţi în spălarea banilor, finanţarea terorismului sau alte activităţi ilicite. De asemenea, nu va acţiona în cazul în care nu este în măsură să efectueze diligenţa necesară necesară pentru clienţi cu privire la proprietarii finali finali ai companiilor cărora li se cere să se înregistreze" au declarat reprezentanţii Alcogal.

Efectele scandalului Pandora Papers nu au întarziat să apară, mai multe ţări cerând interzicerea companiilor offshore şi a externalizării. Cea mai puternică reacţie apărută în urma dezvăluirilor este cea a Oxfam India, care a cerut interzicerea şi eliminarea paradisurilor fiscale.

În scandalul Pandora Papers sunt menţionaţi peste 300 de oameni de afaceri şi oficiali din India, printre care Sachin Tendulkar, Anil Ambani, Nirav Modi and Kiran Mazumdar-Shaw.

Solicitând abolirea paradisurilor fiscale, Amitabh Behar, CEO al Oxfam India, a declarat că aceasta este o "altă expunere şocantă a oceanelor de bani care se învârt în jurul întunericului paradisurilor fiscale ale lumii, care trebuie să determine acţiuni imediate, aşa cum a fost promis de mult timp".

"Ori de câte ori un politician sau un lider de afaceri susţine că nu există bani pentru sănătate, educaţie, daune climatice, inovaţie şi pentru o recuperare corectă post-COVID, ei ştiu unde să caute, dar nu o fac", a spus Behar, adăugând că "paradisurile fiscale costă guvernele din întreaga lume 427 miliarde de dolari în fiecare an. Ţările în curs de dezvoltare sunt cele mai afectate proporţional. Corporaţiile şi cei mai bogaţi indivizi care folosesc paradisurile fiscale depăşesc pe cei care nu fac acest lucru. Paradisurile fiscale ajută, de asemenea, să înflorească criminalitatea şi corupţia".

Oxfam India a cerut abrogarea secretului fiscal asupra persoanelor fizice, a companiilor offshore şi corporaţiilor multinaţionale.