Salariul minim, între creşterea de 7,2% propusă de guvernul Orban şi realitatea activităţii IMM-urilor

7,2% reprezintă creşterea salariului minim brut pe ţară propusă de guvernul Orban patronatelor şi sindicatelor în cadrul şedinţei Consiliului Naţional Tripartit care a avut loc, ieri, la Palatul Victoria. Mărirea va presupune un plus de 150 de lei la salariul minim brut de 2080 lei, venit pe care lucrează 1.372.232 de angajaţi din ţara noastră.

Premierul Ludovic Orban a spus, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional Tripartit, că majorarea salariului minim trebuie să ţină cont de realităţile economiei şi că măsura poate să fie un stimul inflaţionist, lucru care trebuie luat în calcul. Şeful Guvernului a mai susţinut că majorarea salariului minim va afecta autorităţile locale, deoarece, în opinia premierului, bugetele acestora au fost aruncate în aer prin politicile din 2018 şi 2019 când au pierdut aproximativ 7 miliarde în fiecare an.

Ludovic Orban a afirmat că Guvernul caută o soluţie de creştere a salariului minim, ţinând cont de diverşi indicatori economici şi de realităţile economice. Premierul a mai spus: "Pe analiza privitoare la domeniile în care sunt cei mai mulţi angajaţi pe salariul minim, am făcut o analiză a profitabilităţii, cei mai mulţi angajaţi pe salariul minim astăzi, aproximativ 220.000 de salariaţi sunt în comerţul cu amănuntul, unde e o rată a profitabilităţii 4,3%. Pe locul doi sunt cei din transporturi terestre, pe locul trei activităţi de investigaţii şi protecţie, pe locul patru comerţ cu ridicata, cu excepţia comerţului de autovehicule şi motociclete. Rata profitabilităţii în aceste domenii este 4,3, respectiv 3,7; 5,7 şi 4,6. Prin creşterea salariului minim am încercat să nu afectăm foarte mult rata profitabilităţii în aceste domenii de activitate pentru că dacă trecem pe pierdere companiile nu facem decât să le facem un rău angajaţilor respectivi".

Violeta Alexandru, ministrul Muncii, a precizat că patronatele şi sindicatele au primit o analiză de impact, cu trei scenarii de creştere a salariului minim garantat în plată pentru anul 2020.

Sindicatele şi patronatele urmează să analizeze documentul cu cele trei scenarii până marţea viitoare când va avea loc o nouă întâlnire.

Potrivit analizei de impact, au fost luate în calcul trei scenarii de creştere, toate trei având în vedere o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei, la 2230 lei. Diferenţa este dată de instituirea unui mecanism de corecţie în funcţie de dinamica creşterii economice, în cazul scenariului 2, şi de instituirea unui mecanism de corecţie în funcţie de rata şomajului, în cazul scenariului 3.

• Patronatele doresc neimpozitarea creşterii salariale

Reprezentanţi ai patronatelor care au participat la şedinţa de ieri au declarat pentru Ziarul BURSA că propunerea făcută de Guvern nu poate fi aplicată în toate sectoarele de activitate din economia naţională.

"Sunt sectoare precum transporturile, unde există foarte multe întreprinderi mici şi mijlocii şi unde se practică plata salariului orar, şi în comerţ, unde micii întreprinzători nu îşi pot permite o majorare de 7,2% a salariului minim. De aceea, patronatele au propus ca diferenţa reprezentată de creşterea salarială să fie scutită de impozitare, pentru ca toţi agenţii economici să poată majora salariul minim", ne-au spus sursele citate.

Conform acestora, foarte multe dintre IMM-uri nu pot susţine decât o creştere salarială maximă netă de 50 lei şi nu de 83 lei net, aşa cum propune guvernul Orban.

Potrivit Executivului, în primul scenariu prezentat partenerilor sociali, majorarea salariului minim brut se va face cu rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor Institutului Naţional de Statistică şi cu creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei.

Acest scenariu prezintă avantajul că asigură politicii salariului minim un caracter de sustenabilitate, generat de componenta de productivitate, pe lângă acela de menţinere a puterii de cumpărare, generat de componenta ratei inflaţiei.

• Mecanisme de corecţie pentru creşterea salarială

În al doilea scenariu, majorarea salariului minim brut de va face cu rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS şi cu creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei. În plus faţă de scenariul 1, se instituie un mecanism de corecţie în func-ţie de dinamica creşterii economice:

- în cazul în care diferenţă dintre creşterea economică prognozată pentru anul în care se majorează salariul minim şi cea estimată pentru anul precedent este în intervalul +/- 0,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă un grad ridicat de stabilitate a creşterii economice, coeficientul de creştere fiind 0%;

- în cazul în care această diferenţă este mai mare de 0,5 puncte procentuale şi până la 1,5 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporţional, fără a depăşi 1 punct procentual;

- în cazul în care această diferenţă este mai mare de 2 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporţional, negociat, fără a depăşi 2 puncte procentuale.

Pe lângă faptul că se asigură sustenabilitatea şi se majorează puterea de cumpărare a salariului minim, prin această metodă se evită agravarea situaţiei economice prin deteriorarea profitabilităţii firmelor ca urmare a unor costuri suplimentare nesustenabile, când are loc o încetinire abruptă a dinamicii Produsului Intern Brut(PIB), iar pe de altă parte creează premisele ca salariaţii să beneficieze suplimentar de efectele unei accelerări a dinamicii PIB în anul pentru care se ia decizia de majorare. Mecanismul de corecţie funcţionează şi ca un stabilizator al profitabilităţii sectorului privat.

Al treilea scenariu prezentat de reprezentanţii Guvernului partenerilor sociali arată că majorarea salariului minim brut se va face cu rata anuală a inflaţiei în luna octombrie (3,4%), conform datelor INS şi cu creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei. În plus faţă de Scenariul 1, se instituie un mecanism de corecţie în funcţie de rata şomajului, respectiv: coeficientul de corecţie este un procent din diferenţa dintre rata efectivă şi "rata naturală" a şomajului, acesta fiind negociat cu partenerii sociali.

Pentru "rata naturală" a şomajului se foloseşte NAWRU (non-accelerating wages rate of unemployment, res-pectiv acea rată a şomajului care nu exercită presiuni suplimentare în sensul creşterii salariilor), estimată cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectivă a şomajului se foloseşte cea determinată conform metodologiei BIM.

Această metodă prezintă, în plus faţă de sustenabilitate şi majorarea puterii de cumpărare, avantajul că ţine cont de poziţia ciclică a economiei şi contribuie la atenuarea excesului de cerere prin luarea în considerare a situaţiei de pe piaţa muncii. În cazul în care rata şomajului efectiv coboară sub nivelul său natural, procentul de creştere a salariului minim rezultat la primul paragraf este diminuat şi în acest fel creşterea câştigului mediu brut este încetinită faţă de scenariul I, presiunile inflaţioniste se reduc iar excesul de cerere, dacă este cazul, se atenuează.

O situare a ratei efective a şomajului peste rata naturală este compatibilă cu necesitatea unei creşteri a salariului minim pentru angajarea de forţă de muncă şi diminuarea şomajului.

Mecanismul de corecţie funcţionea-ză şi ca un stabilizator al pieţei muncii.

Pentru anul următor, mecanismul de corecţie nu va fi aplicat întrucât creşterea PIB pentru 2020 este previzionată la 4,1%, de la 4,0% cât se estimează pentru anul 2019, iar rata şomajului conform metodologiei BIM este prognozată la 3,8%, rată egală cu cea naturală.

Marţi, 2 decembrie, va avea loc o nouă şedinţă a Consiliului Naţional Tripartit, în urma căreia se va decide valoarea creşterii salariului minim brut pe economie începând cu 1 ianuarie 2020.