Salvarea băncilor în criză, în atenţia Consiliului Concurenţei

Reporter: Având în vedere iniţiaţiativele anunţate recent în sectorul bancar, ce acţiuni are Consiliul Concurenţei în acest domeniu?

Bogdan Chiriţoiu: Proiectul de reducere a comisioanelor interbancare este iniţiativa noastră, după ce, în vara anului trecut, am întocmit un studiu pe această temă. Guvernul vrea să aprobe această măsură la pachet cu limitarea tranzacţiilor în numerar, luând cele două proiecte ca un întreg. Discutăm dacă vom promova iniţiativele legislative prin Ordonanţă de Urgenţă sau prin Lege.

Suntem atenţi şi la ceea ce se întâmplă în Europa pe domeniul bancar. Trebuie să colaborăm cu Banca Naţională, pentru a vedea care este mecanismul nostru de intervenţie în caz de criză a acestui sistem şi trebuie să ne asigurăm că mecanismul de la noi, realizat în bună măsură cu intervenţia Fondului Monetar Internaţional, este şi în conformitate cu regulile Uniunii Europene. Suntem în dialog cu partea de concurenţă a Uniunii, pentru că este important ca, în cazul în care ar fi nevoie să salvăm băncile, deşi sper să nu ajungem acolo, România să aibă un mecanism de intervenţie în concordanţă cu reglementările UE.

Reporter: La nivelul UE, a fost acceptată salvarea băncilor prin bail-in...

Bogdan Chiriţoiu: Din câte înţeleg, la noi nu există acei "junior debt holders", care reprezintă deţinătorii unui anumit tip de obligaţiuni bancare, pentru că băncile noastre nu emit bonduri.

Reporter: Aţi demarat o investigaţie pe piaţa asigurărilor. Ce suspiciuni stau la baza acestei analize?

Bogdan Chiriţoiu: Sunt multe suspiciuni pe piaţa asigurărilor. Noi nu avem indicii de existenţă a unui cartel, dar am hotărât să analizăm piaţa, ca urmare a suspiciunilor din piaţă potrivit cărora, pe segmentul RCA, jucătorii s-au înţeles să crească preţurile. Însă, trebuie să ştim că o creştere a preţurilor nu se leagă neapărat de existenţa unui cartel şi mai trebuie să avem în vedere că societăţile din domeniu au pierderi, în condiţiile în care scopul cartelurilor este profitul. Cu toate acestea, sunt multe suspiciuni şi considerăm că este un domeniu la care merită să ne uităm. În acest sens vom colabora şi cu reglementatorul, respectiv cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Dacă analizăm segmentul RCA, am hotărât să privim şi la asigurările de tip CASCO, dar şi la relaţia dintre asiguratori şi service-uri şi dintre asigurăatori şi furnizorii de piese de schimb, unde am mai avut plângeri şi sancţiuni date.

Reporter: Înţeleg că energia este sectorul în care aveţi cele mai multe investigaţii...

Bogdan Chiriţoiu: Energia este un domeniu foarte interesant, în curs de liberalizare, unde pot fi create probleme legate de ajutorul de stat. Este important să încercăm să influenţăm modul în care se formează pieţele, astfel încât să fie funcţionale şi eficiente, de aceea încercăm să ne întărim şi noi activitatea în acest domeniu.

Avem analize sectoriale atât pe electricitate, cât şi pe gaze. De asemenea, sunt în derulare investigaţiile de la Comisia Europeană legate de suspiciunile de ajutor de stat în contractele Hidroelectrica încheiate cu "băieţii deştepţi", dar şi propria noastră investigaţie pentru presupusa închidere a pieţei pe aceleaşi contracte.

Avem o investigaţie împotriva CEZ declanşată în urma unei plângeri pentru că ar fi deconectat un consumator şi l-ar fi împiedicat să schimbe furnizorul.

Mai este şi plângerea făcută de Fondul Proprietatea şi Hidroelectrica legate de creşterea preţului apei, care a afectat profitabilitatea Hidroelectrica. Pe acest caz, vom discuta cu autorităţile de profil şi vom analiza şi modelele din alte ţări. Am lansat un studiu în acest sens, la care ANRE vrea să colaboreze cu noi.

O altă sesizare este îndreptată împotriva ANRE şi priveşte modul în care forţează anumiţi producători să furnizeze electricitate pentru sistemul reglementat, care înseamnă populaţia, în primul rând. Hidroelectrica şi Nuclearelectrica au dat în judecată ANRE, în acest caz, şi au făcut plângere şi la noi.

În toate cazurile pe care le urmărim, este important să colaborăm cu autorităţile de profil, aşa cum am făcut pe partea de comunicaţii.

Reporter: Când urmează să finalizaţi investigaţiile şi analizele pe energie?

Bogdan Chiriţoiu: Analiza sectorială pe piaţa electricităţii intenţionăm să o finalizăm în acest an şi să o punem în dezbatere publică. Totodată, urmează să terminăm investigaţia împotriva CEZ, la restul abia începem să lucrăm. La acţiunea împotriva Hidroelectrica suntem blocaţi în instanţă, după ce am fost acţionaţi în judecată de avocaţi. Am câştigat în primă instanţă şi abia după ce vom câştiga şi la Înalta Curte vom putea finaliza dosarul.

Reporter: Legat de privatizarea eşuată de la CFR Marfă, vă rog să ne lămuriţi în ce a constat acordul obţinut de la CE pentru conversia datoriilor în acţiuni?

Bogdan Chiriţoiu: CE ne-a dat un OK pe conversie, nu a fost o decizie formaţă, ci un OK primit de la Comisie. Mai precis, noi considerăm că aceste conversii nu reprezintă ajutor de stat, fapt pentru care CE nu trebuie să-şi dea acordul. Însă, pentru a nu risca o investigaţie împotriva noastră, întrebăm şi Comisia.

Există două variante - să solicităm CE să ne dea în scris că nu este ajutor de stat sau să cerem un acord de principiu, verbal.

Prima variantă durează de la unu la câţiva ani, dar la sfârşit obţinem un document oficial semnat de comisarul Jose Manuel Barroso, care are valoare legală.

Cea de-a doua variantă este mai rapidă, dar mai riscantă. În acest caz, noi transmitem Comisiei părerea noastră potrivit căreia nu considerăm că transformarea datoriilor în acţiuni este ajutor de stat şi-i cerem părerea, iar CE ne spune că, la prima vedere, conversia nu pare ajutor de stat şi că, dacă n-o să se plângă nimeni, n-o să se uite peste acest caz. Nu avem, însă, garanţia că nu va fi deschisă cândva o investigaţie, dacă se va plânge cineva.

Aşadar, avem de ales între o variantă mai lungă şi mai avantajoasă pentru cumpărător şi una mai riscantă şi mai rapidă în care CE ne dă acordul verbal. Am considerat că este mai important să ne mişcăm repede, cu dezavantajul că, în acest caz, cumpărătorul are un risc.

Reporter: Dar cumpărătorul ştie despre acest risc?

Bogdan Chiriţoiu: De obicei, ne aşteptăm că la asemenea sume de bani nu avem de-a face cu investitori care nu-şi fac due-diligence şi care nu ştiu riscurile cu care se confruntă cumpărând compania.

Mai există o variantă - investitorii pot trece în contract o clauză care să presupună că vânzătorul va fi răspunzător de eventualele vicii ascunse care apar după privatizare.

Reporter: Dacă şi cea de-a doua încercare de privatizare va eşua, conversia datoriilor în acţiuni va fi anulată?

Bogdan Chiriţoiu: Poziţia noastră în faţa Comisiei este că ne aflăm în cadrul aceluiaşi proces de privatizare, care a eşuat la prima încercare şi pe care l-am reluat, pentru ca CE să nu anuleze conversia. Nu ştiu, din punct de vedere legal, cât de uşor s-ar putea face acest lucru. La începutul procesului de privatizare, a fost luată în discuţie posibilitatea de anulare a conversiei în momentul eşuării procedurii. MFP a propus introducerea unei astfel de clauze, iar MT s-a opus. Probabil că vom introduce o astfel de clauză la Poştă.

Reporter: Referitor la conversia în acţiuni a datoriilor bugetare pe care le are Poşta Română, Fondul Proprietatea (FP), care are o deţinere de 25%, este de acord cu această procedură?

Bogdan Chiriţoiu: FP spune că nu are nicio problemă cu privatizarea Poştei Române. Însă, pentru a face privatizarea, trebuie să eliminăm datoriile, prin conversia lor în acţiuni. Acest lucru presupune că vor fi emise acţiuni cu o valoare echivalentă cu datoriile CNPR la bugetul de stat. Pentru a-şi păstra deţinerea de 25% la Poştă, FP ar trebui să vină cu bani, altfel riscă să devină un acţionar insignifiant. Fondul Proprietatea susţine că legea îi dă dreptul să-şi păstreze procentajul în acţiuni la Poştă, dând, în schimb, statului român acţiuni FP. Fondul Proprietatea nu vrea să-i fie diluată deţinerea la Poştă şi, în consecinţă, intenţionează să dea în contrapartidă statutui român acţiuni FP, despăgubindu-l pentru acţiunile pe care ar urma să le primească la CNPR. Mecanismul este prevăzut în Legea de funcţionare a Fondului Proprietatea, iar dacă statul primeşte o contravaloare corectă, Consiliul Concurenţei nu are o problemă cu această procedură. Circulă zvonuri că FP a dat deja acţiuni statului român, pe care acesta din urmă nu le-ar fi plătit.

Acum, ne întrebăm ce vom converti, în condiţiile în care Instanţa a redus cuantumul amenzii pe care am dat-o Poştei Române în 2010 şi care înseamnă mare parte din datoriile ce ar urma să fie transformate în acţiuni. Eu aş zice să convertim doar suma aprobată în Justiţie şi vom vedea dacă Înalta Curte o măreşte. Eventual vom avea o clauză care să sublinieze că societatea ar putea rămâne cu o datorie mică pe care să o suporte vânzătorul.

Reporter: Guvernul intenţionează să privatizeze Poşta până în octombrie. Ce părere aveţi?

Bogdan Chiriţoiu: Este un termen ambiţios...

Reporter: Aţi amendat Loteria şi companiile greceşti. Mai aveţi vreo acţiune pe acest segment?

Bogdan Chiriţoiu: La Loterie am discutat cu Guvernul pe partea de impozitare, pentru că noi susţinem că şi Compania Naţională Loteria Română (CNLR) trebuie să fie impozitată similar cu concurenţii privaţi. Este o discuţie în principiu acceptată, dar trebuie să vedem cum facem ca taxarea să fie echivalentă. Loteria concurează pe multe jocuri, cu excepţia câtorva unde are monopol. De exemplu, pe videoloterie are monopol, dar activează pe aceeaşi piaţă cu firmele private. Nu putem avea taxări diferite, care să avantajeze una dintre companiile care activează pe o piaţă. Acum analizăm dacă modul în care îi taxăm pe privaţi şi modul în care este taxată Loteria crează distorsiuni în piaţă, întrucât nivelul de taxare trebuie să fie similar.

La un de zile după ce va fi introdusă noua modalitate de taxare care urmează să fie promovată, vom face o analiză pe acest segment.

În ceea ce priveşte contractul încheiat de Loterie cu companiile greceşti, am constatat că au avut clauze excesive şi o durată prea lungă, nejustificată de nevoia de recuperare a investiţiei. Am sancţionat ambele părţi, deşi Loteria a fost păgubită, pentru că a fost o înţelegere între ambele entităţi.

Al treilea lucru la care ne-am uitat, tangenţial, este noul contract încheiat de CNLR, după ce a expirat cel cu grecii. Lucrul esenţial pentru noi este că nu mai există clauză de exclusivitate, problema principală a vechiului contract. De-a lungul celor zece ani, se pare că Loteria ar mai fi vrut să colaboreze şi cu alte firme de furnizare, dar nu a putut din cauza clauzei de exclusivitate.

Aşadar, la prima vedere nu există o problemă de concurenţă în cadrul noului contract, însă doar la prima vedere, pentru că acest gen de contracte se investighează după ani de zile. Efectele pot fi văzute doar după ce au loc.

Reporter: Din câte ştiu, desfăşuraţi şi o investigaţie în sectorul publicităţii. Este o investigaţie la nivel de piaţă?

Bogdan Chiriţoiu: Avem o invesţigaţie aproape gata în domeniul agenţiilor de publicitate, în urma unei plângeri din toamna lui 2013. Am putea spune că acoperă aproape întreaga piaţă, întrucât vizează cele mai mari companii din domeniu, care sunt acuzate că s-au înţeles pentru a exclude un concurent.

Legat de acest domeniu, am avut o investigaţie legată de televiziunile prin cablu. Am avut unele plângeri şi am făcut o analiză pe regula must-carry. Ni se pare excesiv modul în care este reglementată această regulă - sunt prea multe canale introduse şi propunerea noastră este să fie raţionalizată, să nu fie atâtea televiziuni incluse în program. Trebuie să lăsăm piaţa să sorteze care sunt canalele de interes şi care nu (n.r. CC a recomandat, săptămâna trecută, Consiliului Naţional al Audiovizualului, revizuirea legislaţiei în domeniu, astfel încât principiul must-carry să fie aplicat pe baze de neutralitate tehnologică, adică indiferent de modalitatea de retransmitere a programelor - prin cablu sau prin satelit de tip Direct-to-Home (DTH), şi nu doar operatorilor prin cablu, aşa cum se procedează în prezent).

Reporter: Guvernul a aprobat, recent, o Ordonanţă în domeniul sănătăţii. Ce modificări aduce aceasta din punct de vedere al concurenţei?

Bogdan Chiriţoiu: Este foarte important că, pe farma, a fost introdusă o reglementare care vizează că producătorii de medicamente pot avea minim trei distribuitori, ceea ce înseamnă interzicerea exclusivităţii.

Noi am demarat o analiză proprie pe farma, anul trecut, în cadrul căreia ne uitam şi la numărul de distribuitori. De aceea, Guvernul a venit cu această Ordonanţă. În studiul nostru este vizat şi sectorul genericelor. Deşi, aparent, regulile erau favorabile în România pe acest domeniu, procentajul genericelor era unul scăzut, ceea ce ne-a atras atenţia. Vrem să vedem ce s-a schimbat, dacă putem face recomandări Guvernului să crească penetrarea genericelor şi dacă avem semne de comportamente incorecte în piaţă.

Au fost cazuri în care CE au dat sancţiuni companiilor producătoare care plăteau bani unor producători de generice să nu intre pe piaţă, să nu preia medicamente ieşite de sub patent şi dorim să vedem dacă există şi la noi astfel de cazuri.

Reporter: Aţi sancţionat şi câteva societăţi din domeniul armamentului. Despre ce a fost vorba?

Bogdan Chiriţoiu: Pe armament am aplicat o amendă anul trecut, pe un caz mai complicat pentru noi. A fost o sesizare din partea Ministerului Apărării privind câteva licitaţii de armament de trageri, o zonă nouă pentru noi. Am dat amenzi mai multor companii internaţionale care aveau acelaşi reprezentant în România. În total, sancţiunea a fost de circa 3-4 milioane de euro.

Reporter: Ce alte direcţii de acţiune are Consiliul Concurenţei?

Bogdan Chiriţoiu: În primul rând, trebuie să ne întărim capacitatea de depistare a cartelurilor, care este cea mai periculoasă în ceea ce priveşte concurenţa. O altă linie de activitate este să încercăm să luăm decizii cu impact economic pozitiv. Aici intră şi colaborarea cu Guvernul pe actele normative, unde derulăm analize pe piaţă şi unde dorim să ne dezvoltăm. Suntem destul de mulţumiţi de ceea ce am făcut pe farma, pe retail, pe telecom (unde se urmăreşte reducerea tarifelor de terminare, pentru a slăbi efectul de reţea şi de captivitate în reţea, în vederea creşterii concurenţei - propunerea este Bruxelles). Vrem să intensificăm eficienţa activităţilor noastre pe partea de servicii financiare, suntem foarte vigilenţi în domeniul profesiilor liberale, ce reprezintă o inepuizabilă sursă de comportamente anti-liberale şi anti-concurenţiale. Am dat sancţiuni contabililor, experţilor contabili, stomatologilor, avem propuneri în ceea ce priveşte liberalizarea profesiei notariale, avem în lucru o analiză pe partea practicienilor în insolvenţă, am sancţionat şi executori judecătoreşti. Este important să împiedicăm închiderea unor caste profesionale pentru că acestea vor pune presiune pe restul economiei. Mai avem o analiză privind piaţa berii pe care o vom face publică în curând, o investigaţie pe tutun etc.

Reporter: Există în curs o procedură de reglementare a cadrului legislativ în domeniul concurenţei. În ce stadiu se află?

Bogdan Chiriţoiu: Este vorba despre un program foarte lung, în ceea ce priveşte reglementarea. Noi am început în 2009-2010, am fost în primul val pe aşa numita analiză funcţională. Comisia Europeană a finanţat o analiză prin Banca Mondială, care, la început, a vizat cinci ministere, la care ne-am alăturat şi noi, în mod voluntar. Din această analiză funcţională a rezultat un raport şi un plan de acţiune. Cu acordul BM, am spus ce schimbări intenţionăm să facem în instituţie, iar planul nostru de acţiune a fost aprobat de Guvernul României şi de CE.

Acum, ne străduim să bifăm lucrurile care mai trebuie făcute. Lucrăm din nou cu BM, tot pe fonduri europene, pentru a realiza schimbările pe care nu le-am făcut din acel plan. Ca parte a acestui lung proces de reformă, vom face şi o serie de corecţii la legea concurenţei, iar ţinta este să avem draftul noii legi la începutul anului viitor.

Schimbările care vor fi aduse Legii concurenţei neloiale, cele care vor viza Legea ajutorului de stat şi Legea concurenţei vor deveni condiţii pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a primi tranşa de împrumut de la Banca Mondială.

Reporter: În final, cum vede Comisia Europeană ţara noastră, din punct de vedere al concurenţei?

Bogdan Chiriţoiu: Cred că la Bruxelles este foarte apreciat faptul că le trimitem numeroase cazuri pe concurenţă. Pentru ei, acesta este un semn că funcţionează colaborarea dintre noi şi CE. Este singura statistică unde am văzut că stăm bine. Altfel, când am făcut noi analiza funcţională în 2009, Banca Mondială ne-a spus că stăm destul de prost pe un anumit indicator - opinia mediului de afaceri despre autoritatea de concurenţă -, unde eram antepenultimii. Nu ştiu dacă este indicatorul cel mai bun, dar aşa stăteau lucrurile la acest nivel în 2009. Ţinta mea a fost să ducem instituţia spre media Uniunii Europene.

Reporter: Mulţumesc!