Problemele refugiaţilor nu se termină imediat după ce trec graniţa, ci se înmulţesc constant. Două treimi dintre familiile cu copii din Ucraina aflate în România au nevoie de acces la servicii medicale. Copiii ucraineni resimt acut frica de război, chiar şi de departe, şi vor să se poată întoarce la casele lor. Potrivit Organizaţiei Salvaţi Copii, cei mai mulţi dintre părinţii ucraineni (62%), aflaţi în România împreună cu copiii lor, spun că nevoile lor urgente sunt legate de accesul limitat la servicii medicale, de lipsa resurselor financiare necesare procurării de bunuri utile vieţii de zi cu zi, cum ar fi îmbrăcămintea, produse igienico-sanitare sau obiecte de uz casnic (55%) ori plata chiriei (46%), de cheltuielile destinate îngrijirii şi educaţiei copiilor (32%) şi de procurarea hranei (26%). În ceea ce-i priveşte pe copii, temerile lor sunt legate de experienţa războiului, chiar şi acum, când se află în România. Dorinţa copiilor e ca războiul să înceteze şi ei să se întoarcă în Ucraina, reiese din consultările cu copiii ucraineni care au frecventat una din şcolile gimnaziale din Bucureşti.
Analiza Salvaţi Copiii privind nevoile familiilor refugiate din Ucraina a scos la lumină date interesante. În România, de la declanşarea acestei crize (24 februarie), la nivel naţional, au intrat 1.193.693 de cetăţeni ucraineni. Dintre refugiaţii ucraineni care au ales să rămână pe teritoriul ţării noastre (87.120 de persoane), 4.357 au solicitat azil şi 38.419 au permise de şedere temporară. Spre deosebire de solicitanţii de azil, persoanele care beneficiază de protecţie temporară nu au venituri constante şi, dacă nu au alte surse de venit din Ucraina, întâmpină serioase dificultăţi în a-şi asigura cele necesare.
Conform analizei Salvaţi Copiii, la care au participat 1.178 de cetăţeni ucraineni, din care 87% alţi reprezentanţi legali ori rude ale copiilor refugiaţi din Ucraina şi aflaţi în România, beneficiari ai programelor de sprijin Salvaţi Copiii, nevoile pe care familiile ucrainene le resimt şi pe care nu le pot acoperi sunt legate de: " costurile medicale şi accesul la servicii medicale (62%), ceea ce înseamnă, concret, procurarea de medicamente, sprijin psihosocial pentru copii şi adulţi, protecţia medicală a copiilor cu afecţiuni medicale, sprijin pentru înregistrarea copiilor la medicul de familie, oferirea de consiliere şi acompaniere la instituţiile medicale; bunuri non-alimentare (55%), obiecte de uz imediat, casnic sau personale (îmbrăcăminte, încălţăminte) sau destinate comunicării prin telefon, alte cumpărături cotidiene etc.; plata chiriei (46%) sau a utilităţilor pentru locuinţele în care se află în diferite localităţi ale ţării; realizarea de economii pentru cheltuieli neprevăzute (40%), ceea ce ar crea un sentiment de minimă siguranţă în contextul actual al totalei imprevizibilităţi a situaţiei din Ucraina şi ţările europene; cheltuielile destinate îngrijirii şi educaţiei copiilor (32%), cum ar fi rechizitele, tabletele şcolare ori alte lucruri specifice activităţilor recreative, părinţii ucraineni preocupându-se de integrarea educaţională a copiilor lor pe timpul verii şi pentru anul şcolar viitor 2022-2023; procurarea hranei zilnice (26%); cheltuielile de transport (26%), inclusiv combustibil ori întreţinerea maşinilor proprii; produse igienico-sanitare pentru copii şi ceilalţi membri de familie (19%); procurarea apei (8%)".
Organizaţia Salvaţi Copiii a desfăşurat acţiuni încă din 25 februarie 2022 pentru a asigura asistenţa umanitară a 128.501 persoane, dintre care 74.715 de copii ucraineni şi 53.786 de adulţi.
1. Buceagul și Bucovina de Nord
(mesaj trimis de Dr.Who în data de 16.06.2022, 11:11)
Ucraina este beneficiarul direct al Pactului Ribentropp Molotov.Sa restituie Buceagul și Bucovina de Nord, dacă sunt oameni cinstiti.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2022, 11:45)
> Potrivit art.1, alin(4) din OUG nr.15/27.02.2022 cetățenii străini (inclusiv cetățenii ucrainieni) sau apatrizii care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră pe teritoriul României din Ucraina, în condiții legale și care nu solicită o formă de protecție, potrivit Legii nr.122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de aceleași servicii medicale ca și asigurații români, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, precum și de medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și serviciile cuprinse în programe naționale de sănătate curative.
Deci, ei sunt deja asigurati din start (fara plata contributiei!).
Sistemul medical e varza si pentru Romani, la ce se asteptau?
> procurarea de medicamente
Mda, compensate cu taraita.
> sprijin psihosocial
Romania nu are treaba cu suport psihologic. Legea junglei.
> oferirea de consiliere şi acompaniere la instituţiile medicale
Asta tine de volutariat. Nici o institutie nu are logica sau organizare. Totul se lamureste la fata locului, poate intrarea e pe altundeva, procedura e altfel, prezenta e altfel, etc. Specific unei tari in haos.
Practic, oamenii aia au venit din haos in haos si ONG-ul se mira.
2.1. UE a trimis bani (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Ezra în data de 16.06.2022, 12:30)
UE a trimis in Romania cca 700 milioane euro pentru cheltuieli cu si pentru refugiati, deci toate aceste costuri se pot deconta. Daca exista mecanisme pentru accesarea lor sau se doreste accesarea lor.