Grupul de presă BURSA, în parteneriat cu TARUS Media, a organizat a IV-a ediţie a videoconferinţei “Sănătate şi FARMA”, în data de 29 martie 2022, începând cu ora 10:00.
Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale TARUS Media şi Medica Academica dar şi ale partenerilor media şi suport.
subiecte
•Pandemia – de la valul 1 la valul 5. Provocări, lecţii învăţate, măsuri pentru viitor;
•PNRR – şansa unică de modernizare a sistemului public de sănătate; spitalele regionale – obiectiv prioritar; digitalizarea – un pas important în dezvoltarea asistenţei medicale;
•Existenţa asistenţei medicale primare – prioritate pentru mediul rural;
•Medicina preventivă – primul pilon pentru sănătatea populaţiei. Rolul medicilor de familie şi al educaţiei sanitare a populaţiei în prevenirea bolilor grave;
•Dosarul electronic digital al pacientului – o necesitate;
•Coplata prestaţiilor medicale – un concept controversat sau o necesitate?
•Dezvoltarea cercetării şi inovării în sistemul medical – priorităţi în lupta pentru sănătate; tehnologii inovative în domeniul farmaceutic;
•Îmbunătăţirea accesului pacienţilor la investigaţii şi terapii inovatoare;
•Investiţii în sectorul medical privat;
•Nevoia urgentă de măsuri pentru creşterea siguranţei pacienţilor în spitalele din România;
•Finanţări Europene şi Naţionale pentru lupta împotriva cancerului; Implementarea Planului Naţional de combatere a cancerului;
•Noile tehnologii şi medicina viitorului;
•Proiectul de Ordin privind activitatea de testare în farmacii, ca serviciu farmaceutic;
•Provocările sistemului naţional de sănătate în contextul crizei refugiaţilor din Ucraina.
concluzii
Vaccinarea pare să devină rutina viitorului
Campania de vaccinare anti-Covid-19 în ţara noastră s-a încheiat, însă tehnologia folosită pentru acest tip de vaccinuri pare că va fi una tot mai utilizată în viitor, atât pentru bolile infecto-contagioase, cât şi pentru maladii grave. Conf. Dr. Adela Cojan, preşedintele interimar al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a declarat că, încă de la primele epidemii apărute în statele din Asia Centrală, specialiştii lucrau deja pentru vaccinurile ARN mesager (n.r. cum sunt o parte din cele create împotriva Covid-19), iar această tehnologie şi medicina genetică, în general, a luat avânt, începând să devină "luminiţa de la capătul tunelului" nu doar pentru bolile infecto-contagioase, ci pentru multe afecţiuni grave. Adela Cojan a menţionat: "Aceste terapii au intrat şi la noi în ţară, şi cred că medicina genetică va reprezenta viitorul în tratamentul maladiilor grave".
Sănătatea la hei-rup, fără strategie şi fără obiective
Strategia Naţională de Sănătate reprezintă un document care ar trebui să ghideze activitatea din sistemul public de sănătate şi serviciile de sănătate oferite de sistemul privat. Din păcate, cea mai recentă strategie datează din perioada 2014-2020, dar şi aceasta a fost implementată în foarte mică măsură, iar unele ţinte din cuprinsul ei au fost atinse sub presiunea pandemiei din ultimii doi ani. Specialiştii din domeniul sănătăţii şi decidenţii politici vorbesc despre necesitatea unei noi strategii naţionale de sănătate, care să fie adaptată actualelor realităţi cu care se confruntă sistemul de sănătate din ţara noastră şi care să includă, ca priorităţi, dezvoltarea infrastructurii cu ajutorul fondurilor europene şi realizarea unui amplu program de educaţie şi prevenţie în domeniul sanitar.
Necesitatea iodurii de potasiu în contextul războiului
Completarea stocurilor de iodură de potasiu a fost una dintre preocupările Guvernului, chiar din primele zile ale războiului din Ucraina, mai ales după ce forţele ruse au ocupat, în 4 martie, centrala atomică de la Zaparojie. Îngrijorarea a sporit şi odată cu declaraţiile preşedintelui rus Vladimir Putin care a afirmat că, dacă existenţa Federaţiei Ruse va fi pusă în pericol, nu va ezita să folosească armele nucleare din dotare. În acest context, în 6 martie premierul Nicolae Ciucă anunţa că le-a solicitat firmelor autohtone de medicamente să producă în regim de urgenţă pastile de iod care să fie apoi distribuite populaţiei vulnerabile în cazul unui accident nuclear.
Între cvasi-pandemie şi risc epidemiologic pe fondul războiului
După doi ani şi cinci valuri de pandemie de Covid-19, ne aflăm la doar câteva săptămâni de la ridicarea restricţiilor şi la circa 2000 de cazuri noi de coronavirus în 24 de ore. Însă nu ne putem bucura prea tare de semnele că pandemia s-ar apropia de final, pentru că situaţia de la graniţa cu Ucraina înseamnă, printre altele, şi noi riscuri epidemiologice, au avertizat specialiştii din domeniul sănătăţii care au fost prezenţi, ieri, la video-conferinţa BURSA "Sănătate şi Farma". Dacă nu am învăţat lecţiile pandemiei, atunci riscăm să le repetăm în mod foarte dureros, atrag atenţia medicii, care spun că lucrurile nu s-au încheiat, ele abia încep.
speakeri
Dr. Diana Loreta Păun
Consilier Prezidenţial, Departamentul Sănătate Publică, Administraţia Prezidenţială
•“Sistemul de sănătate trebuie să fie prioritar pe agenda reconstrucţiei”
Una dintre lecţiile importante ale crizei sanitare este că sistemul de sănătate trebuie consolidat şi acest subiect trebuie să fie prioritar pe agenda reconstrucţiei. E important să consolidăm capacitatea sistemului sanitar de a asigura aprovizionarea, distribuţia de medicamente, de materiale sanitare - aţi văzut cât de dificil ne-am mişcat la începutul pandemiei privind stocurile de materiale - pentru a reduce dependenţa de importuri din ţări non-europene. În al doilea rând e important să consolidăm investiţia în cercetare care e un element central pentru performanţă şi sustenabilitate. E adevărat că în pandemie am avut parte de transformare digitală rapidă, de reconfigurarea fluxurilor de îngrijiri, însă digitalizarea a fost benefică pentru că pacienţii au putut accesa servicii medicale chiar dacă nu au fost prezenţi în format fizic la medicul de familie sau în spital", susţine consilierul prezidenţial dr. Diana Loreta Păun.
Andrei Baciu
Secretar de Stat, Ministerul Sănătăţii
•“Unul din doi români s-a vaccinat în condiţii de accesibilitate şi siguranţă maximă”
Cifrele finale ale campaniei naţionale de vaccinare împotriva Covid-19 se pot reduce la următoarele aspecte importante, conform domnului Andrei Baciu, Secretar de Stat în Ministerul Sănătăţii: "Unul din doi români s-a vaccinat în condiţii de accesibilitate şi siguranţă maximă. Au fost administrate aproximativ 17 milioane de doze, în 15 luni. Din punct de vedere logistic, au existat iniţial şapte depozite, plus cel de la Unifarm - ulterior - şi au fost organizate 11.000 de transporturi". Andrei Baciu aminteşte că 9,7 milioane de programări pentru vaccinare s-au realizat prin platforma on-line dedicată, iar site-ul www.vaccinare-covid.gov.ro a fost accesat de 79 de milioane de ori. "Toate aceste lucruri s-au desfăşurat fără erori semnificative. Nu s-a întâmplat nimic - nici cu transportul, nici cu logistica, nici cu depozitarea şi nici în centrele de vaccinare experienţa nu a fost una nesatisfăcătoare", spune Andrei Baciu, concluzionând: "Toate acestea sunt importante şi trebuie scoase în evidenţă la finalul activitatăţii Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva Covid-19".
Attila László
Secretarul Comisiei pentru sănătate, Senatul României
•“Au fost persoane fără nicio pregătire, în ultimii doi ani, care au introdus măsuri sau şi-au impus punctul de vedere”
Măsurile în domeniul sănătăţii publice ar trebui luate doar de specialişti susţine senatorul Attila Laszlo, secretarul Comisiei de Sănătate din Senat. "Cred că indiferent cum vom termina această perioadă - suntem la valul 5, care încă nu s-a terminat -, dar de multe ori m-aş fi bucurat dacă în această perioadă de doi ani toate măsurile ar fi fost introduse doar de oameni de specialitate. Am avut perioade când deciziile au fost fundamentate strict profesional, după care au fost persoane fără nicio pregătire care au introdus măsuri sau şi-au impus punctul de vedere. Chiar în aceste zile eu am fost adeptul să nu renunţăm de la o zi la alta la măsurile de protecţie şi la restricţii. M-aş fi bucurat dacă am fi avut o anumită evaluare periodică şi în anumite condiţii să renunţăm la o măsură sau alta", afirmă senatorul Attila Laszlo.
•“Pandemia ne-a pus în faţa unei crize existenţiale din care am avut de învăţat”
Conf. Dr. Adela Cojan
Preşedinte interimar, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
Pandemia de Covid-19 ne-a pus pe toţi în faţa unei crize existenţiale din care am avut de învăţat, spune Conf. Dr. Adela Cojan, preşedintele interimar al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), menţionând că, în primul rând, am învăţat să apreciem ceea ce contează cu adevărat în viaţă, să ne ierarhizăm nevoile şi valorile în care trebuie să investim cu adevărat, şi ne-a obligat totodată să vedem "adevărata valoare a multor oameni - medici, personal sanitar -, care au depus eforturi deosebite" în situaţia de criză. Totuşi, conform doamnei Cojan, situaţia pandemică a dezvăluit nişte deficienţe ale sectorului de sănătate, "deficienţe privind finanţarea, uneori deficienţe de organizare, mai ales la începutul pandemiei", dar a arătat şi capacitatea de mobilizare rapidă, ad-hoc. "Pandemia de Covid-19 ne-a arătat că bolile infecţioase reprezintă o problemă de sănătate publică pentru întreaga societate", declară doamna Cojan, adăugând că pandemia ne-a oferit şi alte lecţii.
•“Ne trebuie 27 de ani ca să atingem speranţa de viaţă din ţările dezvoltate”
Alina Culcea
Preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)
Impactul războiului din Ucraina se va simţi şi în sistemul nostru de sănătate, este de părere Alina Culcea, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), care a spus: "Nu am terminat bine de analizat lecţiile din pandemie şi viaţa ne încearcă din nou. Impactul acestei noi crize, provocate de războiul de lângă noi, chiar dacă nu are legătură directă cu sistemul de sănătate, se va simţi şi în acest sector, dincolo de impactul emoţional". Potrivit doamnei Culcea, după cei doi ani de pandemie, sunt lucruri care pot fi remarcate, printre acestea numărându-se mobilizarea fără precedent, atât din perspectiva autorităţilor în campania de vaccinare, cât şi mobilizarea comunităţii medicale, dar şi a comunităţii de business, care s-a coagulat punând umărul să ajute, într-o lecţie de solidaritate. "ARPIM, prin companiile membre, a făcut donaţii de bani şi medicamente de peste 34 milioane de lei, pentru sprijnirea sistemului de sănătate. O altă mobilizare fără precedent a fost observată în eforturile de cercetare şi dezvoltare pe care companiile membre ARPIM le-au făcut", evidenţiază Alina Culcea.
•“Omenirea s-a dovedit doar parţial capabilă să gestioneze situaţia pandemică”
Conf. Univ. Dr. Emilian Popovici
Vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie
Omenirea s-a dovedit doar parţial capabilă să gestioneze situaţia pandemică, în condiţiile în care nu a existat o abordare globală pentru un fenomen global, cum este pandemia Covid-19 a afirmat Conf. Univ. Dr. Emilian Popovici, Vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie. "O situaţie pandemică generată de un virus cu transmitere aerogenă. Aşa cum se ştie, pandemia este o manifestare globală, care necesită o abordare globală. Din păcate, posibiltăţile de abordare s-au restrâns la abordări regionale, chiar dacă s-au făcut pe regiuni mari ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii - Europa, America de Nord, America de Sud, Australia etc. Dar omenirea nu a fost capabilă de o abordare globală aşa cum ar fi fost necesar, pentru ca să se realizeze acea imunitate colectivă care să ducă la blocarea virusului".
•“Terapiile celulare - o speranţă pentru pacienţi”
Prof. Dr. Alina Tănase
Director medical, Institutul Clinic Fundeni şi Preşedintele Comisiei de Terapii celulare din cadrul Ministerului Sănătăţii
"Institutul Clinic Fundeni este prima unitate medicală din ţara noastră care este autorizată şi acreditată pentru programul de terapii celulare, program de care vor beneficia în primul rând pacienţii care suferă de un cancer hematologic, a spus Alina Tănase, director medical al institutului respectiv şi preşedinte al Comisiei de Terapii celulare din cadrul Ministerului Sănătăţii. "Avem posibilitatea acum să facem în România terapii personalizate. Am implementat programul de terapii celulare. Cu toate restricţiile din perioada pandemiei, am reuşit să acredităm institutul, să facem traininguri online, să stabilim protocoale şi tot ce înseamnă managementul calităţii pentru recolta de celule şi pentru acreditarea celulelor care trebuie trimise în străinătate şi care se întorc ca medicament. Până când toată lumea s-a familiarizat cu aceste noţiuni noi şi speciale, a fost o perioadă intensă pentru noi. Faptul că am reuşit să trimitem deja aceste celule limfocite T pentru patru pacienţi, iar acum ne pregătim pentru al cincilea - avem deja fonduri pentru cei cinci pacienţi - este o realizare importantă".
Dr Valeria Herdea
Vicepreşedinte, Colegiul Medicilor
•“Avem risc epidemiologic la graniţă”
După doi ani de pandemie, asistăm la o cvasi-pandemie şi ne aflăm în faţa izbucnirii unei epidemii, în contextul evenimentelor de la graniţa cu Ucraina, atrage atenţia Dr. Valeria Herdea, vicepreşedintele Colegiului Medicilor. Specialistul a subliniat: "Scad cazurile de covid, dar încă sunt cazuri la ATI, avem cazuri de gripă, avem foarte multe boli infecţioase care au început să explodeze şi avem risc epidemiologic la graniţă. Conflictul armat este o realitate, iar noi trebuie să tragem un semnal de alarmă pentru toată societatea civilă. Responsabilitatea noastră este să ne vaccinăm, să ne vaccinăm împotriva difteriei, a tetanosului, a pertussisului, a rujeolei, a rubeolei, a oreonului, pentru că ar fi trebuit să fim revaccinaţi pe parcursul vieţii, or noi nu avem un astfel de program în ţară. Populaţia are nevoie să conştientizeze, înainte de iod şi de multe altele, că avem nevoie să prevenim bolile infecţioase. Oamenii care vin din Ucraina sunt speriaţi, au fugit din faţa războiului, nu vor să se testeze, să se vaccineze şi atunci trebuie să ne testăm şi să ne vaccinăm noi. Trebuie să ne informăm".
•“Robotul oferă farmacistului mai mult spaţiu şi mai mult timp”
Pablo Urbini
Reprezentant BD Rowa în parteneriat cu Farmaceutica Remedia
Robotul oferă farmacistului mai mult spaţiu şi mai mult timp, aspecte esenţiale faţă de noile provocări ce au apărut odată cu pandemia pentru unităţile farmaceutice, a spus Pablo Urbini, Reprezentant al BD Rowa în parteneriat cu Farmaceutica Remedia. De asemenea, robotul nu este un inaimic, ci reprezintă un ajutor pentru farmacist, deoarece îl eliberează de mai multe sarcini, unele repetitive, şi îi permite să acorde mai multe timp clienţilor. Pablo Urbinia spus: "Pandemia Covid a pus din nou farmaciile în centru. A creat noi oportunităţi, dar de care nu s-a profitat pe deplin pentru că, ca toată lumea, farmaciştii s-au confruntat cu noi provocări. Au fost mai mulţi clienţi, dar mai puţin personal, deoarece mulţi angajaţi au stat acasă ca să se protejeze de Covid, iar farmaciile au trebuit să asigure şi siguranţa angajaţilor. Dacă înainte de pandemie, provocările pentru farmacii erau date de diversitatea ofertei, preţul şi competiţia cu alte farmacii, acum provocările sunt legate de serviciile oferite. Iar asta necesită mai mult spaţiu şi mai mult timp".
Cristina Grigore
Coordonator PEDITEL - Serviciu de telemedicină pediatrică
•“Telemedicina este viitorul”
Sunt date care arată că telemedicina este viitorul, chiar dacă nu va înlocui niciodată medicina clasică, susţine Cristina Grigore, Coordonator PEDITEL - Serviciu de telemedicină pediatrică. Aceasta arată: "În pandemie am învăţat că o criză poate avea şi părţi pozitive. (...) Este esenţial să ai un backup, ca părinte, când accesul la serviciile publice sau private de sănătate este restricţionat. Când s-a instalat starea de urgenţă am reuţit să ne mobilizăm foarte repede şi să trecem cu toţii în online. Am reuşit performanţe pe care nu credeam că le vom avea. (...) De la 65.000 de apeluri în 2019 la 85.000 în 2020 şi la 137.000 în 2021. Sunt date care arată că telemedicina este viitorul, chiar dacă nu va înlocui niciodată medicina clasică".
•“Prin automatizarea şi eficientizarea fluxurilor de lucru câştigăm timp pentru medici”
Dan Boldeanu
Product Manager Omnimedica
Prin automatizarea şi eficientizarea fluxurilor de lucru, putem câştiga timp pentru medici, astfel încât partea curativă din activitatea lor să se scurteze şi să aibă posibilitatea să se concentreze mult mai mult pe zona de prevenţie, a spus Dan Boldeanu, Product Manager în cadrul Omnimedica. Domnia sa a afirmat: "Pandemia a reprezentat un test de stres, de efort enorm pe tot sistemul medical. Iar acest lucru ne-a învăţat că medicina digitală nu mai poate fi considerată doar un deziderat sau un aspect avangardist al medicinei, ci este o realitate pe care dacă nu o adoptăm sau nu începem să o implementăm corect, atât la nivel macro, cât şi la nivel micro, nu facem decât să suferim şi să adâncim nişte probleme în ceea ce priveşte resursele şi timpul pe care le acordăm tratamentelor"
Video
Dr. Diana Loreta Păun
Consilier Prezidenţial, Departamentul Sănătate Publică, Administraţia Prezidenţială
Alina Culcea
Preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)
Prof. Dr. Alina Tănase
Director medical, Institutul Clinic Fundeni şi Preşedintele Comisiei de Terapii celulare din cadrul Ministerului Sănătăţii
alte ediţii
Sănătate şi FARMA - Sistemul sanitar, sub valul al IV-lea
- a III-a ediţie -
Sănătate şi FARMA – Vaccinarea anti-Covid-19: recomandări şi precauţii
- a II-a ediţie -
