VIDEOCONFERINŢA "SĂNĂTATE ŞI FARMA" Vaccinarea pare să devină rutina viitorului

Campania de vaccinare anti-Covid-19 în ţara noastră s-a încheiat, însă tehnologia folosită pentru acest tip de vaccinuri pare că va fi una tot mai utilizată în viitor, atât pentru bolile infecto-contagioase, cât şi pentru maladii grave.

Participanţii la videoconferinţa cu tema "Sănătate şi Farma", organizată recent de ziarul BURSA, au adus în atenţie atât necesitatea vaccinării pentru anumite boli, cât şi beneficiile pe care le vor avea, în viitor, terapiile genice.

Conf. Dr. Adela Cojan, preşedintele interimar al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a declarat că, încă de la primele epidemii apărute în statele din Asia Centrală, specialiştii lucrau deja pentru vaccinurile ARN mesager (n.r. cum sunt o parte din cele create împotriva Covid-19), iar această tehnologie şi medicina genetică, în general, a luat avânt, începând să devină "luminiţa de la capătul tunelului" nu doar pentru bolile infecto-contagioase, ci pentru multe afecţiuni grave. Adela Cojan a menţionat: "Aceste terapii au intrat şi la noi în ţară, şi cred că medicina genetică va reprezenta viitorul în tratamentul maladiilor grave".

• Dr. Valeria Herdea, vicepreşedintele Colegiului Medicilor: "Trebuie să păstrăm centre de vaccinare deschise"

Dr. Valeria Herdea, vicepreşedintele Colegiului Medicilor, a tras un semnal de alarmă legat de consecinţele războiului ruso-ucrainean, mai precis de valul de refugiaţi care vin în ţara noastră din Ucraina, subliniind: "Conflictul armat este o realitate, iar noi trebuie să tragem un semnal de alarmă pentru toată societatea civilă. Responsabilitatea noastră este să ne vaccinăm, să ne vaccinăm împotriva difteriei, a tetanosului, a pertussisului, a rujeolei, a rubeolei, a oreionului, pentru că ar fi trebuit să fim revaccinaţi pe parcursul vieţii, or noi nu avem un astfel de program în ţară. Populaţia are nevoie să conştientizeze, înainte de iod şi de multe altele, că avem nevoie să prevenim bolile infecţioase.

Oamenii care vin din Ucraina sunt speriaţi, au fugit din faţa războiului, nu vor să se testeze, să se vaccineze, şi atunci trebuie să ne testăm şi să ne vaccinăm noi. Trebuie să ne informăm. Trebuie să păstrăm centre de vaccinare deschise măcar unul în fiecare oraş, pentru că vine populaţie ucraineană nevaccinată".

Domnia sa a atras atenţia că România nu are o lege a prevenţei, nici o lege a vaccinării, iar fără aceste programe "nu ai cum să ai o medicină puternică".

"Dacă aveam programe de prevenţie, nu eram acum speriaţi că vor apărea focare de difterie, de tetanos sau de poliomielită. Trebuie să fim conştienţi că Ucraina a avut, în noiembrie anul trecut, cazuri de poliomielită, trebuie să vorbim deschis despre acest lucru", a concluzionat Dr. Valeria Herdea.

• Campania de vaccinare împotriva Covid, un succes pentru preşedintele CNCAV. Ministrul Sănătăţii îl contrazice

Cifrele finale ale campaniei naţionale de vaccinare împotriva Covid-19 se pot reduce la următoarele aspecte importante, conform domnului Andrei Baciu, Secretar de Stat în Ministerul Sănătăţii: "Unul din doi români s-a vaccinat în condiţii de accesibilitate şi siguranţă maximă. Au fost administrate aproximativ 17 milioane de doze, în 15 luni. Din punct de vedere logistic, au existat iniţial şapte depozite, plus cel de la Unifarm - ulterior - şi au fost organizate 11.000 de transporturi".

Andrei Baciu a amintit, la evenimentul organizat de ziarul BURSA, că 9,7 milioane de programări pentru vaccinare s-au realizat prin intermediul platformei on-line dedicate, iar site-ul www.vaccinare-covid.gov.ro a fost accesat de 79 de milioane de ori. "Toate aceste lucruri s-au desfăşurat fără erori semnificative. Nu s-a întâmplat nimic - nici cu transportul, nici cu logistica, nici cu depozitarea şi nici în centrele de vaccinare experienţa nu a fost una nesatisfăcătoare", a spus Andrei Baciu, menţionând: "Aceste aspecte sunt importante şi trebuie scoase în evidenţă la finalul activităţii Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva Covid-19 pentru că arată încrederea populaţiei în această campanie în care au fost implicaţi aproximativ 5.000 de medici, la nivel naţional, respectiv circa 34.000 de angajaţi din MApN şi MAI".

Dacă Andrei Baciu, care a fost, pentru scurtă vreme, şi preşedinte al Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva Covid-19 (CNCAV), consideră că această campanie a fost una de succes, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, are o altă părere. Recent, domnia sa a declarat la un post de radio: "Pot să spun că această campanie nu a fost un succes. Opinia mea este că în cifre reale, suntem undeva în jur de 50% din populaţie, deci peste 8 milioane de concetăţeni s-au vaccinat cu două doze de vaccin, mai mult de un sfert dintre ei cu trei doze de vaccin".

CNCAV şi-a încheiat activitatea întrucât, pe viitor, vaccinarea împotriva Covid-19 nu va mai fi una de tip campanie, ci clasică, precum vaccinarea antigripală, realizată în cadrul programului naţional de imunizări, potrivit domnului Andrei Baciu, care a menţionat că de vaccinarea împotriva Covid-19 se vor ocupa medicii de familie, iar pe platforma vaccinare-covid.gov.ro vor fi identificate centrele la care putem apela.

Pe de altă parte, Andrei Baciu a afirmat că un studiu amplu naţional privind efectele adverse ale vaccinurilor anti-Covid nu va fi realizat pe motiv că, "noi, românii, nu avem importante trăsături biologice, genotipice sau fenotipice care să ne diferenţieze de alţi europeni sau locuitori din regiune care s-au vaccinat cu aceleaşi vaccinuri". Domnia sa a concluzionat: "Putem vedea studiile intrnaţionale existente, ample, care ne spun că vaccinurile sunt sigure şi eficiente. Nu am constatat nimic atât de special în România care să necesite un studiu particular pe populaţia din geografia locală".

• Andrei Baciu: "Doza a patra de vaccin anti-Covid, administrată dacă va fi o propunere oficială a unei instituţii intenaţionale"

Administrarea dozei a patra de vaccin anti-Covid (n.r. în cazul produselor ARN mesager, pentru care s-a făcut doza a treia - primul booster) se va realiza în ţara noastră doar la propunerea unei instituţii internaţionale, a informat Andrei Baciu. Domnia sa a spus: "Dacă se va aduce în discuţie doza a patra, o vom adopta în România numai dacă va fi o propunere oficială a unei instituţii intenaţionale, aşa cum a fost întotddeauna. România nu a luat vreo decizie importantă de sănătate publică fără să existe dovezi robuste, ştiinţifice, în spate".

Afirmaţiile sale au venit în contextul în care, la finele lunii martie, Agenţia pentru alimente şi medicamente din Statele Unite (FDA) a autorizat cel de-al doilea booster al vaccinului anti-Covid-19 Pfizer-BioNTech pentru persoanele de peste 50 de ani, din cauza îngrijorărilor legate de scăderea imunităţii în această grupă de vârstă. Totodată, FDA a autorizat al doilea booster al vaccinului Pfizer-BioNTech şi pentru persoanele de peste 12 ani care au sisteme imunitare compromise.

Iniţial, Pfizer şi BioNTech au cerut ca al doilea booster al vaccinului lor anti-Covid-19 să fie aprobat pentru persoanele de peste 65 de ani, conform documentului depus la FDA, care cita date medicale obţinute în Israel, unde al doilea booster este deja autorizat pentru multe persoane de peste 18 ani. Reprezentanţii alianţei Pfizer-BioNTech nu au explicat motivul pentru care autorităţile medicale americane au decis scăderea pragului de vârstă pentru persoanele eligibile la vaccinarea cu al doilea booster (n.r. - de la 65 de ani la 50 de ani).

Autorizarea FDA a fost emisă într-o perioadă în care oamenii de ştiinţă au exprimat o serie de îngrijorări legate de o subvariantă Omicron extrem de contagioasă, BA.2, care a determinat o creştere a numărului cazurilor de Covid-19 în alte ţări.

Noile rapeluri - a patra doză de vaccin - vor trebui administrate la cel puţin trei luni după a treia doză şi au scopul să ofere o protecţie mai mare împotriva formelor severe de Covid-19 şi împotriva riscului de spitalizare, au anunţat reprezentanţii alianţei Pfizer-BioNTech.

În acest context, Conf. Univ. Dr. Emilian Popovici, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, a afirmat la evenimentul organizat de ziarul BURSA: "Atât studiile făcute în Israel, cât şi cele concluzionate de SUA, care au urmat studiilor din Israel, au precizat că doza a patra este improtantă pentru prevenirea formelor medii de îmbolnăvire. Se ştie că primele trei doze previn formele grave şi reduc numărul de decese. Doza a patra are un rol important în prevenirea la un nivel mai înalt a formelor medii, responsabile de sindromul long-Covid. De aceea doza a patra este avută în vedere în Israel, SUA şi probabil că va fi avută în vedere şi în alte ţări".

• Autorităţile nu au un răspuns pentru situaţia vaccinului românesc anti-Covid

Întrebate, în cadrul conferinţei "Sănătate şi Farma", dacă au cunoştinţă de situaţia vaccinului românesc anti-Covid, dacă acesta se produce sau dacă va fi produs în viitor, autorităţile au răspuns "prin tăcere". Nimeni nu a avut vreun răspuns în acest sens.

Amintim că, în decembrie 2021, prof. dr. Virgil Păunescu, şeful Centrului OncoGen din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Pius Brânzeu din Timişoara, declara, pentru ziarul BURSA, că vaccinul românesc anti-Covid 19 este viabil şi asigură imunitate pe termen lung. Atunci, domnia sa ne-a spus: "Vaccinul românesc, pe baza limfocitelor T, asigură imunitate îndelungată, timp de ani întregi. Nu poţi să închizi pandemia cu vaccinurile actuale, pe bază de anticorpi, care asigură imunitate doar pentru jumătate de an. Din toate vaccinurile apărute, vaccinul nostru este singurul de generaţia a doua, nebazat pe imunoglobuline, ci pe limfocite T, cu protecţie mai lungă, iar acest lucru l-am realizat pe baza experienţei noastre îndelungate în vaccinarea anti-tumorală".

Însă, tot atunci, domnia sa afirma că vaccinul anti-Covid nu poate fi produs în ţară pentru că nu există capacităţile financiare necesare.