Prof Dr. Adrian Streinu Cercel
Directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”

•"Dacă îşi imaginează cineva că pandemia este la final, se înşală amarnic"

VIDEO

Ne aflăm încă în cursul pandemiei cu noul virus SARS CoV-2, lucrurile sunt în desfăşurare în momentul de faţă şi dacă îşi imaginează cineva că pandemia este la final se înşală amarnic, a subliniat prof. Dr. Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş". Domnia sa a declarat: "Este cât se poate de evident faptul că România a avut un succes deosebit de important până la acest moment şi dorinţa mea ar fi să nu dăm cu piciorul la acest lucru, ţinând cont că stăm foarte bine la nivel european din punct de vedere al controlului pandemiei". Streinu Cercel a amintit că ţara noastră a început încă din 2006 să pună pe picioare un sistem la nivelul bolilor infecţioase, dezvoltarea terapiilor intensive.

Attila László
Preşedintele Comisiei pentru sănătate publică din cadrul Senatului

•"Trebuie să regândim strategia de sănătate a ţării pentru perioada 2021-2027"

VIDEO

Avem nevoie de o nouă strategie de sănătate pe termen lung, în care accentul să fie pus pe debirocratizare şi pe eficientizarea activităţii instituţiilor publice din acest domeniu, a arătat Attila Laszlo, preşedintele Comisiei pentru sănătate publică din cadrul Senatului. Attila Laszlo a precizat: "Această perioadă de pandemie a demonstrat care sunt instituţiile de care avem nevoie precum şi cele fără de care putem trăi. Din păcate, printre acestea din urmă se numără şi câteva din domeniul medical. Salut decizia prin care s-au transferat anumite autorizări către Institutul Cantacuzino, dar trebuie schimbări la nivelul Agenţiei Naţionale a Medicamentului, la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate cu privire la creşterea operativităţii, la scurtarea timpului de luare a deciziilor. Este timpul să discutăm deschis această problemă. Nu pot să accept acele situaţii când unii solicitau dosare de sute sau mii de pagini pentru autorizarea unui material pe care nu îl aveai şi trebuia să iei o decizie".

Alina Culcea
Preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)

•"Este nevoie de un Consiliu Strategic pentru reformarea sistemului de sănătate"

VIDEO

Investitorii din industria framaceutică susţin crearea unui Consiliu Strategic de Sănătate, care să pună bazele unei reforme adevărate în acest domeniu, a afirmat Alina Culcea, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Alina Culcea a precizat că sănătatea trebuie să devină o prioritate strategică pentru ţara noastră, că este necesar să se acţioneze în acest sens şi a arătat: "Ne-am dori un Consiliu Strategic de Sănătate, sub egida Preşedinţiei sau prim-ministrului, care să acţioneze pe următorii 3 sau 5 ani pe anumite direcţii pentru reformarea sistemului de sănătate. Din perspectiva industriei farmaceutice, s-a vorbit de e-health, de telemedicină, care şi-a dovedit importanţa pe perioada crizei. România nu are un framework legislativ care să le permită medicilor să acţioneze în acest sens, să deconteze consultul prin telemedicină şi să exercite toate activităţile necesare. Este o prioritate să ne stabilim o strategie e-health, pentru cele mai importante cinci boli consumatoare de buget în acest domeniu. O altă arie strategică este elaborarea unui plan naţional de cancer.

Andrei Baciu
Secretar de Stat, Ministerul Sănătăţii

•"Am intrat cu mâinile goale în războiul împotriva Covid-19"

VIDEO

Societatea va trăi o lungă perioadă de timp cu noul coronavirus, consideră Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Domnia sa a declarat: "Este o situaţie - din punct de vedere medical - intensă, virusul nu a dispărut din societate, astfel încât poate unele dintre măsurile administrative, sociale, medicale le-am pierdut în şirul evenimentelor din ultimele trei luni. A fost o situaţie nouă, fără precedent pentru întreaga omenire atât la nivel social, cât - cu atât mai important - şi la nivel medical. (...) În momentul de faţă, la cum se prezintă lucrurile, vom trăi cu acest virus o perioadă lungă de timp şi trebuie să profităm de această posibilitate, de această fereastră de oportunitate a următoarelor săptămâni, luni de zile pentru a pregăti mai bine cea de-a doua parte a acestuia an".

Simona Cocoş
Director General Zentiva şi Membru in Boardul Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR)

•"Este foarte important că există fabrici de medicamente în România"

VIDEO

Industria medicamenetelor generice nu este exploatată la adevărata sa valoare, este de părere Simona Cocoş, director general Zentiva şi membru în boardul Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). În opinia domniei sale, este important că există fabrici de medicamente în România, întrucât, în situaţii de urgenţă, este absolut necesar să existe un producător de medicamente aici, în ţară, care să poată furniza medicamentele indiferent că se închid toate graniţele şi că producătorii din alte ţări sunt blocaţi. Simona Cocoş a menţionat: "Cred că producătorii locali şi producătorii de generice trebuie sprijiniţi, pentru că industria de medicamente generice din România poate deveni un sector strategic. Industria de medicamente generice poate reprezenta un contributor important la PIB-ul ţării, poate ajuta exporturile, poate echilibra balanţa comercială.

Conf. Univ. Dr. Emilian Popovici
Vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie

•"Un virus microscopic a răsturnat lumea cu susul în jos"

VIDEO

Cu toţii ne dăm seama că suntem într-un război global în care lipseşte doar componenta militară, spune conf. univ. dr. Emilian Popovici, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, menţionând că celelalte componente - socială, de sănătate, economică etc. sunt prezente. "Cu toate acestea, într-un război global, unii vor un fel de permisie pentru a merge în vacanţă, alţii vor un armistiţiu ca să meargă la mall, ceea ce arată că, practic, ei nu înţeleg deloc sau aproape deloc situaţia în care ne aflăm", atrage atenţia domnia sa, adăugând: "Noi, la ora actuală, avem două variante: varianta A - măsurile sunt corecte şi populaţia le urmează, ceea ce înseamnă număr scăzut de infecţii, respectiv varianta B, în care măsurile sunt insuficiente sau corecte, dar nu sunt urmate de populaţie, şi asta înseamnă un număr crescut de infecţii.

Ioan Nani
Directorul General al Antibiotice Iaşi, Vicepreşedinte PRIMER şi Prim-Vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi

•"Nu am întrerupt deloc producţia şi am lucrat ca să onorăm toate comenzile"

VIDEO

Antibiotice Iaşi (ATB) nu a întrerupt deloc producţia în ultimele trei luni şi a lucrat pentru a onora toate comenzile, adaptându-se în permanenţă în scopul sprijinirii bătăliei împotriva pandemiei Covid-19, a declarat Ioan Nani, directorul general al producătorului de medicamente din Iaşi. Nani a mai spus că Antibiotice a reluat chiar producţia unor medicamente care "par veşnice şi de demult", dar care s-au dovedit extrem de necesare în această perioadă. Acesta a afirmat: "În perioada ultimelor 3 luni, Antibiotice şi-a onorat toate comenzile în ţară, dar şi cele de la export, pentru că o bună parte din producţiile noastre au mers în unele ţări, de exemplu Marea Britanie, care este principalul nostru consumator pentru medicamentele anti-infecţioase injectabile, la fel ca Statele Unite. Peste tot nevoia a fost acută, aproape imediată. Am reuşit cu eforturi mari, unele şi guvernamentale, să facem ca prezenţa noastră să nu fie întreruptă chiar în Asia de Sud-Est, în Vietnam, acolo unde spitalele au primit de la noi medicamentele în tratamentul asociativ

Alina Valentina Dobrea
Manager al Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf Apostol Andrei” din Galaţi

•"Din spital de linia a treia am devenit spital de linia întâi în privinţa Covid-19"

VIDEO

Perioada dificilă a pandemiei a trecut fără ca vreunul dintre angajaţii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf Apostol Andrei" din Galaţi să fie infectat cu noul coronavirus, chiar dacă unittatea medicală a fost în prima linie a luptei împotriva Covid-19, a afirmat Alina Valentina Dobrea, managerul instituţiei respective. Domnia sa a arătat că, de un an şi jumătate, spitalul este într-un proces intens de modernizare, fiind derulate lucrări de consolidare, eficientizare energetică, extindere a Unităţii de Primiri Urgenţe, extindere a ambulatoriului de specialitate şi de construire a prosecturii Anatomie Patologică. Primul caz de Covid-19 înregistrat la Spitalul Judeţean Galaţi a fost în 28 martie, la ora 24. De atunci şi până acum, personalul medical al spitalului a tratat 62 de pacienţi în Secţia ATI Covid şi a efectuat 4568 de teste cu cele două aparate PCR din dotare.

Iulian Trandafir
Preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR)

•"Sănătatea nu este posibilă fără medicamente"

VIDEO

Sănătatea nu este posibilă fără medicamente, un tratament nu se poate face fără medicamente, conform domnului Iulian Trandafir, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR), care susţine că "poate există alte forme de tratamente, dar la noi, tratamentul se bazează pe medicaţie". În acest context, domnia sa aduce în atenţie apariţia crizelor medicamentelor: "În România, medicamentele sunt din ce în ce mai puţine şi apar tot mai multe crize. Cea mai recentă criză apărută în presă - pentru că sunt mult mai multe, care nu se cunosc - este cea referitoare la Euthyrox. Pun o întrebare retorică: de ce oare nu există în ţara noastră alţi producători de levotiroxină? Avem numai unul. Mai există unul, dar are o altă formă de prezentare, mai greu de administrat. Deşi această formă există, nu comandă nimeni aşa ceva, medicamentul stă în depozit"

Profesor Dr. Nicolae Hâncu
Preşedintele Onorific al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (FRDNBM)

•"Vom fi obligaţi să convieţuim cu virusul"

VIDEO

Întrucât nu va exista o linie roşie care să despartă perioada de infecţie cu virusul SARS-CoV-2 de perioada în care acesta va dispărea, vom fi obligaţi să convieţuim cu virusul, potrivit domnului profesor dr. Nicolae Hâncu, preşedintele onorific al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (FRDNBM). Domnia sa spune: "Dorim ca această coabitare cu virusul să fie una de folos. Trebuie să adoptăm măsuri prin care să ne protejăm de virus. Virusul există, dar nu trebuie să cădem în greşeala în care au căzut unii psihologi, ameninţându-ne că este vorba de o frică la nivelul populaţiei, care produce stres. Nu suntem indiferenţi, dar nici nu trebuie să cădem în această frică. Cea ma bună luptă împotriva fricii este să ne comportăm absolut raţional în faţa unei condiţii pe care nu o putem elimina". În situaţia dată, reprezentantul FRDNBM menţionează: "Propunem două categorii de măsuri, pe lângă cele economice sau din industria farma, pentru că este foarte important să ne adresăm persoanei, întrucât ea «încasează» loviturile virusului, dar şi ale unei economii care nu funcţionează corespunzător. Astfel, avem nevoie de o protecţie fizică, dar şi de o fortificare a organismului în faţa virusului. Prin protecţia fizică împiedicăm contactul cu virusul, ceea ce este un lucru esenţial. Este obligatoriu pentru noi, în toate circumstanţele. Regulile acestei protecţii sunt cele stabilite de specialişti şi ele se aplică peste tot în lume: noile obiceuri, care trebuie «să ne intre în sânge» prin repetiţie. Virusul a intrat în toate ungherele vieţii noastre, de aceea trebuie să ne ferim şi să aplicăm aceste reguli care fac parte din igienizare".

Dr. Marius Geantă
Preşedintele Centrului de Medicină Inovativă

•"Telemedicina - posibil să fie unul dintre cele mai importante plusuri din această pandemie"

VIDEO

Telemedicina ar putea să fie unul din cele mai importante plusuri din această pandemie, consideră Marius Geantă, preşedintele Centrului de Medicină Inovativă. Acesta a mai tras un semnal de alarmă cu privire la conştientizarea sănătăţii, în contextul în care un sondaj recent arăta o disponibilitate redusă în cazul vaccinării împotriva Covid-19. Acesta a afirmat: "Telemedicina reprezintă sau ar putea să fie unul din cele mai importante plusuri din această pandemie. E o temă despre care am tot vorbit în ultimii ani şi am încercat să convingem decidenţii politici sau administrativi să se uite mai mult către medicina digitală, într-un sens mai larg. Am făcut acest lucru fără succes timp de mai mulţi ani. Pandemia a schimbat lucrurile şi a transformat telemedicina într-o realitate peste noapte. Acum, sigur că telemedicina este aici în sensul în care e parte din sistemul de sănătate şi asistenţa de sănătate acordată pacienţilor în fiecare zi, şi cred că lucrul cel mai important este să ne gândim cum facem ca să o păstrăm aşa de acum înainte.

Lăcrămioara Frăsineanu
Manager de Proiect la Senatul Ştiinţific al Fundaţiei Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României

•"Societatea civilă a acţionat prin mai multe mecanisme pentru combaterea pandemiei"

VIDEO

Societatea civilă a acţionat prin diverse mecanisme pentru combaterea pandemiei, inclusiv redirecţionare de fonduri şi dotare de echipamente, a precizat Lăcrămioara Frăsineanu, manager de proiect la Senatul Ştiinţific al Fundaţiei Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Totodată, aceasta a spus că a ajutat la dotarea suplimentară a Institutului Clinic Fundeni. Aceasta a afirmat: "Vă asigur de aprecierea mea şi a organizaţiei pe care o reprezint, şi îi felicit pe cei care au fost şi sunt în continuare în linia întâi, medici şi farmacişti care sunteţi în bătaia puştii. Ca reprezentant al societăţii civile aş dori să subliniez rolul pe care societatea civilă l-a avut şi îl are în continuare prin efortul comun, cerut chiar de OMS pentru combaterea noului virus. Societatea civilă a acţionat prin diverse mecanisme, de finanţare, prin redirecţionare de fonduri, dotare de echipamente, susţinerea unor proiecte diferite care au avut ca scop combaterea acestei pandemii. Senatul Ştiinţific, care este în divizia de cercetare, de sprijinire şi cercetare a Fundaţiei Dan Voiculescu, a lansat un concurs, un apel de proiecte, care şi-a propus să contribuie la cunoaşterea şi combaterea Covid-19, un mecanism cu finanţare proprie. De asemenea, am achiziţionat cinci unităţi, modulare, care au fost trecute în dotarea Institutului Clinic Fundeni, tocmai pentru secţia de triaj, pentru a susţine eficienţa actului medical în această pandemie".

Coralia Kreyer
Preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor Europeni de Medicamente

•"Ne dorim să vorbim despre beneficiile importurilor paralele asupra bugetului sănătăţii"

VIDEO

Criza provocată de Coronavirus a demonstrat cât de dăunătoare pot fi restricţiile şi interzicerea exportului de medicamente, subliniază Coralia Kreyer, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor Europeni de Medicamente. Aceasta a menţionat: "Au existat mai multe cauze care au condus la scăderea accesibilităţii şi disponibilităţii medicamenteleor, precum şi la creşterea unor preţuri la medicamente în UE. Mai multe state au recurs la interzicerea unor exporturi de medicamente, astfel încât peste 300 de categorii de medicamente au fost interzise la export în această perioadă, circa jumătate dintre ele având legătură cu Covid 19. Şi în România s-a întâmplat acest lucru, fiind restricţionate de la export toate medicamentele compensate. Ulterior, s-a revenit la această decizie. Criza Covid a demonstrat cât de dăunătoare pot fi restricţiile şi interzicerea exportului, care dacă sunt făcute disproporţional sau inutil sunt în detrimentul asigurării disponibilităţii acestor medicamente.

Prof. Univ. Dr. Florin Mihălţan
Medic pneumolog în cadrul Institutului Naţional de Pneumologie Marius Nasta

•"Vreau să cred că privitul faţă în faţă nu va fi o excepţie, ci o normalitate"

VIDEO

Telemedicina este un mare progres în România, consideră Prof. Univ. Dr. Florin Mihălţan, medic pneumolog în cadrul Institutului Naţional de Pneumologie Marius Nasta. Specialistul a menţionat: "Am învăţat toţi să practicăm această telemedicină, dar vreau să cred că în viitor vom reveni la o viaţă în care privitul faţă în faţă nu va fi o excepţie, ci o normalitate". Personalul medical este unul uzat, mai opinează domnia sa, precizând: "Colegii au foarte multe amprente psihice. Ar trebui să existe o intervenţie a unor psihoterapeuţi şi nişte binecuvântate vacanţe. Nu ştim, însă, dacă ne permitem aceste vacanţe, dacă Covid 19 este influenţat de clima caldă, umedă etc". Printre altele, dr. Mihălţan a menţionat că pacienţii diagnosticaţi pozitiv cu noul coronavirus mor "mai puţin prin boli respiratorii şi mai mult prin boli cardio, diabet etc., care dacă se cumulează au un efect imprevizibil".

Dr. Gindrovel Gheorghe Dumitra
Coordonator al Grupului de Vaccinologie şi Vicepreşedinte al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei

•"Este în continuare posibil ca vaccinul împotriva COVID-19 să rămână o Fata Morgana"

VIDEO

În acest moment există, conform recenziei OMS, cel puţin 10 vaccinuri care se află în faza de evaloare clinică şi cel puţin 126 de vaccinuri în faza de evaluare preclinică, a declarat Dr. Gindrovel Gheorghe Dumitra, coordonator al Grupului de Vaccinologie şi vicepreşedinte al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei. Domnia sa precizat: "Într-un fel sau altul există concurenţă, dar mă frapează colaborarea generată în acest sector de dezvoltare pentru că avem parteneriate între firme concurente care îşi pun la dispoziţie platformele pentru dezvoltarea unui vaccine cât mai rapid, iar, totodată, ne surprinde diversitatea metodelor folosite pentru dezvoltarea acestor vaccinuri". Dr. Gindrovel Gheorghe Dumitra a subliniat faptul că, în present, este o cursă contra cronometru în găsirea unui vaccin. "Avem anumite speranţe, nu sunt confirmate încă. Este în continuare posibil ca vaccinul să rămână o Fata Morgana, dar datele opţinute din studiile clinic ne fac să sperăm că vom avea disponibil anul viitor un vaccine pentru întreaga populaţie", a afirmat coordonatorul Grupului de Vacci­nologie.