Sănătatea la hei-rup, fără strategie şi fără obiective

Strategia Naţională de Sănătate reprezintă un document care ar trebui să ghideze activitatea din sistemul public de sănătate şi serviciile de sănătate oferite de sistemul privat. Din păcate, cea mai recentă strategie datează din perioada 2014-2020, dar şi aceasta a fost implementată în foarte mică măsură, iar unele ţinte din cuprinsul ei au fost atinse sub presiunea pandemiei din ultimii doi ani. Specialiştii din domeniul sănătăţii şi decidenţii politici vorbesc despre necesitatea unei noi strategii naţionale de sănătate, care să fie adaptată actualelor realităţi cu care se confruntă sistemul de sănătate din ţara noastră şi care să includă, ca priorităţi, dezvoltarea infrastructurii cu ajutorul fondurilor europene şi realizarea unui amplu program de educaţie şi prevenţie în domeniul sanitar. Strategia trebuie să fie conformă şi celor patru scopuri şi 10 obiective incluse în programul Uniunii Europene pentru sănătate pentru perioada 2021-2027, care prin Regulamentul (UE) 2021/522 oferă finanţare entităţilor eligibile, organizaţiilor şi ONG-urilor din domeniul sănătăţii din statele membre pentru dezvoltarea diferitor programe sau a infrastructurii din acest sector de activitate, printre care se numără şi ameliorarea calităţii medicamentelor, a dispozitivelor medicale şi a produselor necesare în situaţii de criză şi consolidarea sistemelor de sănătate, rezilienţa acestora şi utilizarea eficientă a resurselor.

Din păcate, în acest moment nu există niciun document în dezbatere publică referitor la o nouă strategie naţională de sănătate, mai ales că realitatea din sistem s-a schimbat după doi ani de pandemie şi au fost demarate şi mari investiţii în infrastructura din domeniu, mai ales în ceea ce priveşte realizarea spitalelor regionale de la Cluj, Iaşi şi Craiova.

Aceste aspecte nu sunt trecute cu vederea de specialiştii din domeniu, iar unii dintre ei care fac parte din clasa politică afirmă că o nouă strategie se impune a fi adoptată după ce se va încheia recensământul general al populaţiei, activitate care se desfăşoară în această perioadă.

• Creşterea capacităţii de rezilienţă - prioritate a viitoarei strategii de sănătate

Actualizarea strategiei naţionale de sănătate trebuie să constituie o prioritate imediat după finalizarea recensământului populaţiei, care va furniza o parte importantă din datele necesare pentru întocmirea unui astfel de document, susţine senatorul Attila Laszlo.

"După 30 de ani, populaţia şi clasa politică au conştientizat câteva aspecte legate de sănătate şi mă refer la faptul că în sănătate trebuie să avem rezerve privind infrastructura, resursele umane, stocuri privind anumite dotări şi anumite tratamente. Din cauza lipsei acestora şi a capacităţii noastre reduse sau limitate de rezilienţă, am văzut în ultimii doi ani multe tragedii. De aceea, pe lângă PNRR - care este o şansă pe care ar trebui să nu o ratăm, se impune să discutăm şi despre actualizarea strategiei noastre de sănătate adaptată la condiţiile reale. Sper ca recensământul populaţiei aflat în derulare să ne ofere datele reale asupra stării noastre şi societăţii noastre. De foarte mult timp nu avem date transparente legate de societatea noastră.

E foarte greu să îţi desfăşori activitatea inclusiv în domeniul sanitar - care necesită o pregătire din toate punctele de vedere şi adaptare la condiţii - atunci când nu ai datele corecte. Avem o şansă în acest an cu acest recensământ să ştim câţi suntem, care este structura societăţii, care va fi evoluţia ei şi ce necesaruri vom avea în diferite domenii", afirmă senatorul Attila Laszlo, secretarul Comisiei de Sănătate din Senat.

Domnia sa a amintit şi despre deciziile greşite luate de clasa politică în urmă cu 10-15 ani.

"În anii 2000 am decis reducerea de paturi în spitale, modificările în sistemul de finanţare, care atunci când ai o situaţie de criză se dovedesc că nu sunt cele mai bune. Cred că luarea unor astfel de angajamente necesită din când în când o actualizare. Trebuie să nu mai acceptăm situaţii de genul celor care ne-au fost impuse în anumite condiţii, pentru că timpul ne-a demonstrat că în pandemie au făcut faţă ţările care au ţinut capacităţile de rezervă şi nu prea au respectat acele angajamente care li s-a sugerat să le respecte, cum ar fi numărul de paturi şi altele", a spus Attila Laszlo.

• Dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidenţial: "Sistemul de sănătate trebuie să fie prioritar pe agenda reconstrucţiei"

Strategia naţională de sănătate ar trebuie să aibă în vedere reconstrucţia sistemului de sănătate, modernizarea lui şi creşterea rezilienţei acestuia, susţine dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidenţial, reprezentanta Departamentului de Sănătate Publică din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

"Una dintre lecţiile importante ale crizei sanitare este că sistemul de sănătate trebuie consolidat şi acest subiect trebuie să fie prioritar pe agenda reconstrucţiei. E important să consolidăm capacitatea sistemului sanitar de a asigura aprovizionarea, distribuţia de medicamente, de materiale sanitare - aţi văzut cât de dificil ne-am mişcat la începutul pandemiei privind stocurile de medicamente şi materiale - pentru a reduce dependenţa de importuri din ţări non-europene. Acest demers trebuie susţinut şi în cadrul european şi se vorbeşte mult la nivelul Comisiei Europene despre o iniţiativă comună. În al doilea rând e important să consolidăm investiţia în cercetare care e un element central pentru performanţă şi sustenabilitate. În plus, transformarea digitală rapidă, reconfigurarea fluxurilor de îngrijiri - e adevărat că ne-am digitalizat forţat, dar acest lucru a fost benefic pentru că pacienţii au putut accesa servicii medicale chiar dacă nu au fost prezenţi în format fizic la medicul de familie sau în spital. De aceea trebuie să punem accent pe investiţii pentru îngrijiri în comunitate, la domiciliu. Toate acestea trebuie sprijinite în continuare pentru că sunt necesare. În acest context, trebuie să profităm la maxim de oportunităţile de finanţare europeană din PNRR sau din Programe Operaţionale pentru că acestea ne oferă susţinerea financiară pentru aplicarea acestor direcţii. Dar pentru aceasta este nevoie de înţelegerea exactă a acestor probleme şi de implicare intersectorială pentru a pune consecvent în aplicare lecţiile învăţate în pandemie", susţine consilierul prezidenţial dr. Diana Loreta Păun.

• Ultima strategie de sănătate, aprobată în 2014

Cea mai recentă strategie naţională de sănătate aprobată este aceea pentru perioada 2014-2020, care a fost adoptată prin HG 1028/18 noiembrie 2014, în timpul guvernării Ponta, când ministrul sănătăţii era Nicolae Bănicioiu. Conform documentului care însumează 76 de pagini, se propuneau trei arii strategice pentru sectorul de sănătate: una axată pe sănătatea publică, alta pe serviciile de sănătate şi a treia pe măsuri transversale.

Prima arie - sănătatea publică - se referea la îmbunătăţirea sănătăţii mamei şi copilului, la combaterea dublei poveri a bolii în populaţie prin controlul eficace al epidemiilor şi supravegherea bolilor transmisibile, precum şi a celor nestransmisibile evitabile, inclusiv intervenţii privind patologii cronice istoric neglijate (cancer, boli cardiovasculare, diabet, sănătatea mintală, boli rare), la sănătatea în relaţie cu mediul şi la conştientizarea şi educarea populaţiei privind soluţiile eficace cu caracter preventiv (primar, secundar sau terţiar).

A doua arie - serviciile de sănătate - stabilea următoarele:

- realizarea unui sistem de servicii de asistenţă comunitară de bază destinate grupurilor vulnerabile

- creşterea eficacităţii şi diversificarea serviciilor de asistenţă medicală primară

- consolidarea calităţii şi eficacităţii serviciilor furnizate în ambulatorul de specialitate

- creşterea gradului de siguranţă a populaţiei prin consolidarea sistemului integrat de urgenţă şi asigurarea accesibilităţii la asistenţa medicală de urgenţă adecvată în mod echitabil

- regionalizarea/concentrarea asistenţei medicale spitaliceşti şi crearea de reţele regionale de referinţă cu spitale şi laboratoare de diferite grade de competenţă interconectate cu sectorul de asistenţă primară şi ambulatorie de specialitate

- creşterea accesului la servicii de reabilitare, paliaţie şi de îngrijiri pe termen lung

A treia arie - măsurile transversale - prevedea, printre altele, întărirea capacităţii administrative la nivel naţional, regional şi local şi comunicarea schimbării, implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane şi resurselor financiare în sănătate, cu asigurarea controlului costurilor şi a protecţiei financiare a populaţiei, asigurarea şi monitorizarea calităţii serviciilor de sănătate publice şi private, dezvoltarea şi implementarea unei politici a medicamentului care să asigure accesul echitabil şi sustenabil la medicaţia bazată pe dovezi a populaţiei. De asemenea se mai stipula promovarea cercetării şi inovării în sănătate, colaborare intersectorială pentru o stare de sănătate mai bună a populaţiei, în special a grupurilor vulnerabile, eficientizarea sistemului de sănătate prin accelerarea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor moderne (E- sănătate) şi dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel naţional, regional şi local, în vederea reducerii inechităţii în accesul la serviciile de sănătate.

Analizând cele trei arii prevăzute în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020, observăm că foarte puţine din obiectivele stipulate au fost puse în practică în perioada respectivă şi a fost nevoie de actuala pandemie, pentru ca partea privind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor moderne, sistemul e-sănătate şi colaborarea intersectorială să fie implementate în sistemul de sănătate din ţara noastră.

Conform aceleiaşi strategii, cele cinci priorităţi naţionale pentru perioada 2014-2020 au fost: planul naţional de prevenţie, planul naţional de control al bolilor oncologice, planul naţional de control al diabetului, planul naţional de control al bolilor cardiovasculare şi planul naţional de boli rare.

Bugetul total necesar pentru implementarea Strategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020 se ridica la 43,65 miliarde lei, iar bugetul disponibil estimat pentru strategie era prevăzut la 41,34 miliarde lei.

• 4,7 miliarde euro - necesarul pentru Sănătate în perioada 2021-2027

În afara acestei strategii, a mai existat în programul de guvernare al PSD pentrru perioada 2016-2020 necesitatea înfiinţării a opt spitale regionale, iar în septembrie 2019 în baza unui proiect realizat împreună cu Banca Mondială şi cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020 a fost întocmit un Plan Strategic Instituţional 2019-2022 pentru Ministerul Sănătăţii. Planul avea trei obiective strategice care erau incluse şi în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020. Primul obiectivul se referea la îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei prin măsuri de prevenire şi control al morbidităţii, care urmăreşte reducerea poverii bolilor, promovarea unui stil de viaţă sănătos, a prevenţiei şi protejarea populaţiei împotriva riscurilor din mediul de viaţă şi muncă asupra sănătăţii. Al doilea obiective privea adoptarea de măsuri transversale de creştere a performanţei sistemului de sănătate, care vizează îmbunătăţiri în toate componentele considerate esenţiale pentru accesul, continuitatea, integrarea şi calitatea îngrijirilor, respectiv capitalul uman, resursele şi fluxurile financiare, gestiunea informaţiilor, cercetarea şi dezvoltarea, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale şi infrastructura. Ultimul obiectiv strategic al planului întocmit în septembrie 2019 vizează dezvoltarea capacităţii instituţionale a structurilor de management în sistemul de sănătate, care îşi propune dezvoltarea continuă a capacităţii instituţionale a autorităţilor publice din domeniul sănătăţii, astfel încât acestea să îşi îndeplinească funcţiile de politică şi reglementare în mod eficient şi eficace. Planul prevedea o alocare de peste 215,6 miliarde lei pentru atingerea ţintelor din cele trei obiective până la finalul anului 2022. Din păcate nici acest plan nu a fost implementat de guvernele care s-au perindat în ultimii ani la Palatul Victoria, şi foarte puţine dintre ţintele pentru anii 2019, 2020 şi 2021 au fost atinse sau realizate într-o măsură extrem de scăzută.

În afara acestui plan, mai există o Sinteză a Programului Operaţional de Sănătate 2021-2027, care a fost în consultare publică până în 25 februarie 2020, adică înainte de debutul pandemiei în ţara noastră. Obiectivele specifice ale acestui program operaţional sunt:

- îmbunătăţirea eficacităţii serviciilor medicale de urgenţă

- creşterea accesului la servicii de asistenţă medicală primară, comunitară şi servicii oferite în regim ambulatoriu

- îmbunătăţirea accesibilităţii şi eficacităţii serviciilor de reabilitare/recuperare, serviciilor de îngrijire paliativă, serviciilor de îngrijire pe termen lung

- creşterea eficacităţii sectorului medical prin investiţii în infrastructură şi servicii

- îmbunătăţirea eficacităţii şi eficienţei serviciilor medicale prin investiţii în

cercetare şi în digitalizarea sistemului medical

- creşterea gradului de utilizare a metodelor moderne şi inovative de investigaţie, intervenţie şi tratamentPentru realizarea acestui Program Operaţional de Sănătate 2021-2027 este estimat un buget de 4,7 miliarde euro, bani care să fie alocaţi din fondurile europene şi de la bugetul de stat. O parte importantă dintre obiectivele trecute în acest program se regăsesc acum în componenta pe Sănătate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, componentă care va fi finanţată cu 2,4 miliarde euro, adică aproape jumătate faţă de necesarul de finanţare estimat prin Programul Operaţional de Sănătate 2021-2027. Restul finanţării ar urma să fie luată din Programele Operaţionale pe cadrul financiar multianual 2021-2027 pentru proiecte bine definite pe anumite sectoare de activitate medicală.