SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ Rata de dobândă pe zece ani a urcat la 3,24%, pe fondul turbulenţelor externe

Curba randamentelor din România a reacţionat la evoluţiile macro-financiare internaţionale şi la ştirile interne în ultima săptămână, evidenţiindu-se creşterea ratei de dobândă pe scadenţa 10 ani la 3,24%, evoluţie în convergenţă cu SUA dar în divergenţă cu Germania, prima economie a zonei Euro şi principalul partener economic al României, arată într-un raport Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania. Rata de dobândă pe 10 ani a României a urcat încă de joi până la 3,21% de la 3,03% la mijlocul săptămânii după licitaţia eşuată de titluri de stat din aceeaşi zi a Ministerului de Finanţe.

Rădulescu notează: "În România, deficitul de cont curent s-a ajustat cu 36,6% an/an la 239 milioane de euro în ianuarie, lună în care datoria externă totală a scăzut uşor, la 125,4 miliarde de euro. Pe de altă parte, construcţiile s-au diminuat cu 3,6% an/an în ianuarie. De asemenea, investiţiile străine directe au scăzut cu peste 70% an/an la 363 milioane de euro în ianuarie. Nu în ultimul rând, la a doua şedinţă de politică monetară din 2021 Banca Naţională a României a revizuit scenariul macroeconomic central - conform noilor prognoze dinamica anuală a preţurilor de consum se va situa la 3,4% în decembrie 2021, respectiv 2,8% în decembrie 2022 - şi a menţinut rata de dobândă de referinţă la minimul istoric de 1,25%. Perspectivele de accelerare pentru dinamica PIB-ului nominal, coroborate cu evoluţiile din pieţele internaţionale de titluri de stat au determinat majorarea ratei de dobândă la titlurile de stat la 10 ani cu 4,5% la 3,24% în ultima săptămână (plus 9,3% în 2021). Spread-ul de dobândă a urcat cu 9,3% la 1,465 puncte procentuale".

În debutul acestui an s-a evidenţiat o tendinţă de ajustare ascendentă a anticipaţiilor inflaţioniste, mai ales în Statele Unite, care explică creşterea recentă a randamentelor obligaţiunilor pe termen lung pe pieţele financiare internaţionale, evoluţie ce a avut impact şi asupra pieţelor emergente şi implicit şi asupra celei locale de la mijlocul lunii februarie încoace. În data de 11 februarie randamentul pe maturitatea 10 ani a atins un "bottom" la 2,66%, atunci cel mai redus nivel din februarie 2015 încoace. 

Săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 345 milioane de lei prin obligaţiuni scadente în ianuarie 2028 şi cu 230 milioane de euro prin titluri cu scadenţa august 2026, la costuri medii anuale de 2,84%, respectiv 0,66%. Pentru această săptămână, Ministerul de Finanţe a programat licitaţii cu titluri scadente în noiembrie 2024 şi octombrie 2027 în volum de 460 milioane de lei fiecare.

Lichiditatea din sistemul bancar ar trebui să se îmbunătăţească pe finalul lunii, în condiţiile în care astăzi ajunge la scadenţă o obligaţiune a Ministerului de Finanţe de 9,1 miliarde lei. Plata acestei sume ar trebui să sprijine licitaţiile viitoare ale Finanţelor în condiţiile în care piaţa pare să indice un spaţiu limitat de reducere a randamentelor, cel puţin fără intervenţii suplimentare din partea BNR (achiziţii de titluri de stat). România plăteşte cele mai ridicate costuri pentru finanţarea deficitului din Uniunea Europeană.

Horia Braun Erdei, directorul general al Erste Asset Management, arată că datele noi publicate de Institutul pentru Finanţe Internaţionale (IIF) relevă faptul că presiunea pe titlurile suverane din pieţele emergente - unde se încadrează şi România - survenea la începutul lunii martie nu doar din creşterea referinţei de randament de pe piaţa americană de titluri, ci şi din fluxurile de rascumpărări din fondurile specializate pe pieţele emergente globale, care au forţat managerii acestor fonduri să-şi lichideze o parte din investiţii. 

Analiştii BCR arată la rândul lor într-un raport de cercetare că indicele propriu cu frecvenţă zilnică privind evoluţiile economice din România arată că al treilea val al pandemiei nu a avut efecte economice până în prezent (vezi grafic).

"În primele două săptămâni din luna martie, activitatea din economie a ajuns la 93% din media unei luni pre-criză, de la 92% în februarie utilizând date istorice revizuite. O îmbunătăţire a unor componente ale indicelui nostru (consumul de electricitate în România şi Germania, piaţa muncii) a fost contrabalansată de unele deteriorări pe segmente precum mobilitatea către locurile de muncă şi poluarea aerului", arată analiştii.