Saxo Bank: Creşterea de dobândă Fed - din nou în cărţi?

Posibilitatea unei măriri a dobânzii Fed, în iunie, a crescut de la 4% la aproape 30% în câteva zile, arată Ole Hansen, Head of Commodity Strategy Saxo Bank, în cadrul unei analize.

Potrivit acestuia, cu excepţia energiei, mărfurile s-au întors la atitudinea defensivă săptămâna trecută: "Metalele preţioase au avut parte de presiune în mod special din cauza dolarului, care a atins un vârf pe ultimele şapte săptămâni faţă de un coş de valute importante".

Analistul notează că, în minuta şedinţei din aprilie a Comitetului federal pentru piaţă liberă din SUA (FOMC), publicată săptămâna trecută, Rezerva Federală a dat un indiciu asupra faptului că e posibilă o mărire a dobânzii în iunie dacă evenimentele din piaţă vor permite acest lucru. "O atitudine mult mai agresivă decât li s-a dat de înţeles investitorilor", notează Ole Hansen.

Conform acestuia, forţa dolarului şi slăbirea ulterioară a pieţei au forţat unele ajustări de poziţie din partea traderilor speculativi cum sunt fondurile speculative: "La începutul lunii mai au acumulat o poziţie net-long (n.r. de cumpărare) de peste un milion de loturi futures în 13 mărfuri principale".

Raportul Saxo mai arată că sectorul energetic a reuşit să se dezbare de impactul negativ al dolarului mai puternic prin multiple întreruperi majore de aprovizionare în toată lumea, continuând să atragă cea mai mare atenţie: "Metalele preţioase s-au tranzacţionat în scădere, urmate de metalele mai puţin importante şi mai puţin lichide. Preocupările legate de impactul asupra cererii de investiţii provocat de dobânzile SUA mai mari decât fusese prevăzut au determinat ceea ce se poate numi o corecţie sănătoasă şi îndelung aşteptată în piaţă.

Metalele industriale s-au tranzacţionat mai puţin, aluminiul fiind singura excepţie. Cuprul a atins un minim pe ultimele trei luni din cauza preocupărilor că dobânzile în creştere din SUA şi îngrijorările legate de cererea din China vor dăuna cererii din partea celor doi cei mai mari consumatori ai lumii.

Sectorul agricol a avut un parcurs amestecat, în care câştigurile mari la soia au continuat, lăsând grâul şi porumbul în urmă. Realul brazilian slăbit a ajutat la oprirea puternicelor câştiguri recente la zahăr şi cafea. Scăderea celei din urmă a fost determinată şi de veştile că plouă din nou în regiunile afectate de secetă din Vietnam".

Metalele preţioase, cu paladiul şi argintul în frunte, au avut de suferit cea mai mare scădere pe măsură ce posibilitatea unui ritm mai susţinut pentru creşterea dobânzii în SUA a declanşat obţinerea unui profit, conform analizei citate, unde se mai arată: "Aurul s-a tranzacţionat în scădere pentru a treia săptămână la rând, iar scăderea recentă a fost atrasă fără îndoială de o vânzare tactică din partea unor pesimişti acum din ce în ce mai frustraţi de lipsa unei corecţii corespunzătoare la aur, ca urmare a unei creşteri puternice la începutul anului".

În opinia analistului, luând în considerare că aproape două treimi din datoria guvernamentală globală se tranzacţionează la randamente negative sau foarte mici şi semnele că inflaţia s-ar putea întoarce, cererea pentru aur pare justificată: "Obstacolele de pe drum nu pot fi evitate, mai ales dacă dolarul continuă să se întărească, dar datorită existenţei incertitudinilor financiare, politice şi economice, credem că aurul va creşte în cele din urmă peste 1305 dolari/uncie după care va putea ţinti 1380 dolari/uncie".

Din februarie, aurul s-a stabilizat într-un interval de tranzacţionare, în prezent între 1228 dolari/uncie şi 1310 dolari/uncie.