Scăderea tarifelor de interconectare nu afectează investiţiile "Romtelecom"

Cea mai importantă măsură de reglementare luată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii (ANRC), în acest an, pentru dezvoltarea competiţiei a fost fundamentarea pe costuri a tarifelor de interconectare a Romtelecom, a declarat ieri preşedintele ANRC, Dan Cristian Georgescu. Această măsură va duce la creşterea diversităţii şi calităţii ofertelor pentru consumatorii de telefonie fixă şi va conduce la ieftinirea apelurilor, creşterea traficului şi, indirect, la creşterea numărului de abonaţi la telefonie fixă, a spus Georgescu. "Tarifele de interconectare practicate de Romtelecom sunt în prezent printre cele mai mari din Europa şi, dacă operatorul nu vrea să renunţe la ele, este pentru a ţine competiţia la distanţă", a precizat Georgescu.

ANRC a impus Romtelecom tarife de interconectare orientate pe costuri, permiţînd operatorului acoperirea cheltuielilor, precum şi o marjă de profitabilitate de 15,24%, printre cele mai mari de pe continent, mai mare decît în Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Spania, Suedia şi chiar Polonia. Preşedintele ANRC a explicat că prin scăderea veniturilor din interconectare, "Romtelecom" pierde, în realitate, doar veniturile pe care în prezent le obţine în mod nejustificat prin practicarea unor tarife nefundamentate pe costuri, pe care, în cele din urmă le suportă fiecare cetăţean din buzunarul său. Totodată, ANRC salută decizia Consiliului de Administraţie al Romtelecom de a investi 500 de milioane de euro în reţeaua de tip NGN, decizie anunţată de ministrul comunicaţiilor Zsolt Nagy, membru în CA al "Romtelecom". "Acest lucru dovedeşte, o dată în plus, că scăderea tarifelor de interconectare nu afectează planurile de investiţii ale operatorului de telefonie fixă," a declarat Dan Georgescu. Preşedintele ANRC a mai adăugat că între instituţiile statului cu atribuţii în piaţa de comunicaţii există o colaborare excelentă şi o coordonare permanentă, în măsura în care acest lucru nu contravine legislaţiei în vigoare şi necesităţii de a separa funcţia de reglementare de funcţia de administrare a acţiunilor pe care statul le deţine în companiile de pe piaţă.