SCANDALUL DIN JUSTIŢIE IA AMPLOARE Decizia CSM privind secţia specială a nemulţumit magistraţii

Avizul negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cu privire la proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a învolburat apele din sistemul juridic din ţara noastră. Majoritatea procurorilor şi judecătorilor au luat act cu îngrijorare de atitudinea revoltătoare a majorităţii membrilor CSM de condiţionare a desfiinţării SIIJ de instituirea unor privilegii inadmisibile, care asigură impunitate, fapt de neconceput în societăţi democratice stabile, se arată într-un comunicat de presă comun al Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie.

"Sub umbrela constituţională de «garant al independenţei justiţiei», unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au încercat să inducă ideea că «toţi magistraţii vor garanţii că nu vor fi supuşi unor abuzuri». Aceste afirmaţii sunt dezonorante, mai ales pentru magistraţii care au înţeles că situaţii izolate şi incerte, prezentate în presă drept «abuzuri», nu pot fi generalizate. Cât timp astfel de prevederi nu au fost niciodată solicitate de către miile de magistraţi oneşti din România drept condiţie pentru desfiinţarea SIIJ, o astfel de afirmaţie riscă să afecteze în spaţiul public credibilitatea unui organism reprezentativ, creat tocmai pentru a garanta independenţa justiţiei", se arată în documentul emis de cele două asociaţii profesionale.

Reprezentanţii acestora afirmă că utilizarea trunchiată, de către unii membri ai CSM, a unor pasaje din Avizele Comisiei de la Veneţia duce în derizoriu orice demers susţinut de vreun magistrat, fie şi din poziţia de membru al unui organism pur administrativ.

"Termenul de «garanţii procesuale efective», folosit de Avizele Comisiei de la Veneţia, nu vizează instituirea unor filtre pentru ca magistraţii să nu poată fi niciodată anchetaţi penal. Dimpotrivă, este vorba de implicarea efectivă, reală, a CSM în numirea procurorilor în structurile de parchet, în raport de factorul politic, de selecţia riguroasă a procurorilor în structurile de parchet, de evitarea conflictelor de interese etc. (a se vedea par.80 şi următoarele din Avizul nr.924/2018 al Comisiei de la Veneţia)", se arată în comunicatul de presă citat.

Cele două asociaţii profesionale arată că punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un magistrat (judecător sau procuror) doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general şi trimiterea în judecată a judecătorilor şi procurorilor încuviinţată de Secţia pentru judecători sau, după caz, de Secţia pentru procurori a CSM sunt aspecte în mod evident neconstituţionale, pentru că ar situa magistraţii deasupra cetăţenilor obişnuiţi.

Conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-a declarat nemulţumită de declaraţiile făcute în cadrul dezbaterii organizată joia trecută de CSM privind desfiinţarea SIIJ. Într-un comunicat de presă, DNA arată că membrii ai CSM şi ai unor asociaţii profesionale (n.red. - Asociaţia Magistraţilor din România, Asociaţia Procurorilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România) au făcut "afirmaţii nejustificate, denigratoare la adresa activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a procurorilor din cadrul acesteia".

"Dezbaterile de idei sunt întotdeauna binevenite, dar este de neînţeles înverşunarea cu care numele şi activitatea instituţiei noastre sunt folosite în mod defăimător ca «muniţie de război» în dispute care vizează modificări legislative sau exprimarea unor puncte de vedere divergente cu privire la sistemul judiciar. (...) Totodată, am remarcat că se folosesc ca argumente concluziile Hotărârii Plenului CSM nr. 225 din data de 15 octombrie 2019, care nu are caracter definitiv. Împotriva acesteia, DNA a formulat acţiune în anulare, cauza fiind în prezent pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal. Or, inducerea în opinia publică a ideii că acele concluzii reprezintă adevărul, poate constitui o presiune la adresa judecătorilor care în prezent judecă acţiunea", se arată în comunicatul de presă.

• CSM vrea imunitate pentru magistraţi în faţa legii penale

Amintim că joi, 11 februarie 2020, după o dezbatere maraton de şase ore, plenul CSM a decis, cu 11 voturi pentru, 7 împotrivă şi unul pe acordarea unui aviz cu observaţii, să dea aviz negativ pe proiectul de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei pentru desfiinţarea SIIJ, desfiinţare solicitată atât în rapoartele MCV din ultimii trei ani, cât şi în rapoartele Greco. În motivarea deciziei, CSM arată că soluţia normativă propusă de minister nu este însoţită de instituirea unor garanţii menite să dea eficienţă principiului independenţei justiţiei, prin asigurarea unei protecţii adecvate a judecătorilor şi procurorilor împotriva unor eventuale presiuni exercitate asupra lor, garanţii care s-ar fi regăsit în forma anterioară a proiectului de lege. CSM consideră că aceste garanţii sunt necesare pentru protecţia cetăţenilor, ca beneficiari principali ai unui act de justiţie independent. Consiliul susţine că, deşi în chestionarul trimis procurorilor, peste 50% consideră că SIIJ trebuie desfiinţată, 68% au răspuns că este nevoie de garanţia prin care punerea sub urmărire penală a unui magistrat trebuie făcută numai cu aviz prealabil din partea Procurorului General sau din partea Secţiilor pentru judecători şi procurori din cadrul CSM.

Cu alte cuvinte, CSM a refuzat des­fiinţarea secţiei speciale de anchetare a magistraţilor pentru că ministrul Justiţiei nu le-a oferit imunitatea pe care şi-o doresc magistraţii din vârful piramidei sistemului judiciar din ţara noastră. Garanţia cerută de CSM este asemănătoare imunităţii unui parlamentar în faţa urmăririi penale, imunitate care poate fi ridicată doar prin votul Camerei din care face parte. În ciuda a ceea ce susţin magistraţii de rang înalt din cadrul Consiliului, condiţionarea urmăririi penale a unui judecător sau procuror de avizul favorabil prealabil al Procurorului General sau al secţiilor din cadrul CSM este asemănătoare cu imunitatea parlamentarilor.

Acest lucru a fost semnalat şi de ministrul Justiţiei, Stelian Ion care a spus că nu a fost niciodată obtuz la idei de garanţii pentru independenţa judecătorilor şi procurorilor.

"Magistraţii au deja un fel de imunitate, legat de percheziţii, arestări, reţineri care nu pot fi făcute decât cu avizele secţiilor din CSM. A introduce acum alte imunităţi, un aviz pentru trimiteri în judecată, înseamnă imunităţi, au fost numite super-imunităţi. Astfel de propuneri nu fac bine nici măcar magistraţilor. Vom continua discuţiile pe găsirea unor garanţii suplimentare, dacă vor fi identificate, dar aceste garanţii nu pot fi cele din proiectul iniţial de lege", a declarat Stelian Ion.

Ministrul Justiţiei nu a ţinut cont de avizul negativ al CSM, aviz care are, conform legislaţiei în vigoare, caracter consultativ, şi a trimis vineri proiectul de desfiinţare a SIIJ către Guvern, deoarece "existenţa unei astfel de secţii ar însemna o recunoaştere că în cadrul magistraţilor există un fenomen generalizat de infracţionalitate, ceea ce nu e adevărat".

După aprobarea acestui proiect legislativ în prima şedinţă a Executivului din această săptămână, iniţiativa normativă privind desfiinţarea SIIJ va fi înaintată spre dezbatere şi aprobare Parlamentului.