Scandalul fregatelor: plătim dobândă la şpagă!

• Valoarea garantată de stat pentru cumpărarea fregatelor britanice a fost de 122,78 milioane de lire sterline, iar nu de 116 milioane!

• Diferenţa de 6,7 milioane de lire se potriveşte de minune cu comisioanele ilegale, urmărite de autorităţile britanice bănuind că au intrat în buzunarele unui politician român

• Dacă suspiciunea se confirmă, atunci România riscă să fie prima ţară care emite garanţii de stat pentru comisioane ilegale, plătind şi dobânzi pentru asta!

Scandalul fregatelor, izbucnit săptămâna trecută la Londra, capătă aspecte groteşti la Bucureşti: nu numai că s-ar fi plătit comisioane nedeclarate, dar, din datele noastre, rezultă că ele ar fi fost garantate de statul român şi, mai mult, plătim şi dobândă pentru ele!

Un document emis de Minis-terul Finanţelor riscă să arunce pur şi simplu în aer toată această afacere şi să pună România într-o situaţie absolut ridicolă. Conform documentului, creditul garantat de stat pentru achiziţionarea şi modernizarea celor două fregate nu s-a limitat la 116 milioane de lire sterline, cum a aprobat Guvernul, ci s-a ridicat la 122,78 milioane de lire sterline!

Diferenţa de 6,7 milioane de lire se apropie izbitor de sumele luate în calcul drept comisioane ilegale plătite în această afacere, aspect cercetat de justiţia britanică. Această diferenţă poa-te face ca întreg contractul să fie aruncat în afara legii.

• Cum s-a ajuns aici?

Guvernul României şi Guvernul Marii Britanii au semnat un acord, în 2002, prin care partea română se angaja să cumpere două fregate "second-hand" pentru forţelele noastre navale.

Fregatele au fost, de fapt, achiziţionate, de la compania britanică BAE Systems, care le cumpărase, în prealabil, pentru doar 200.000 de lire de la Minis-terul britanic al Apărării.

Bomba a explodat miercurea trecută, la Londra, când doi cetăţeni britanici, Barry George şi soţia sa, Georgiana George, au fost reţinuţi de autorităţile britanice, fiind suspectaţi că ar fi primit un comision ilegal de un milion de lire sterline pentru intermedierea vânzării a două fregate între guvernele britanic şi român. Cei doi au fost eliberaţi a doua zi de poliţia britanică din lipsa probelor, dar autorităţile cercetează şi faptul că , pe lângă comisionul celor doi, s-ar fi plătit încă şase milioane de lire sterline în conturi din paradisuri fiscale. Presa britanică a arătat spre firma românească Axis Trade & Consulting, controlată de Georgiana George, ca fiind implicată în comisionul ilegal.

Vineri, ziarul britanic "The Guardian" susţinea, că nu doar contribuabilii români ar fi fost prejudiciaţi de această afacere, ci şi cei britanici. Referindu-se la documente ale Ministerului britanic al Apărării, ziarul din insulă susţine că vasele de război au fost vândute de către marină companiei BAE Systems, pentru 200.000 de lire, iar BAE Systems le-a modernizat pentru statul român, contra a 116 milioane de lire.

Publicaţia susţine că nu a fost stabilită, conform uzanţelor, o înţelegere de împărţire echitabilă a profitului obţinut, afectând interesele contri-buabililor englezi.

• Doi ani de negocieri pentru un scandal uriaş

Negocierile pentru achiziţionarea fregatelor au durat doi ani (2000-2002) şi au fost purtate de reprezentanţii MApN pentru aspectele militare, Ministerul Industriei pentru operaţiunile compensatorii economice (offset) şi Ministerul Finanţelor pentru operaţiunile de finanţare. După îndelungatele negocieri, pe 6 decembrie 2002, Guvernul României aprobă un Memorandum privind achiziţionarea fregatelor, iar o săptămână mai târziu, pe 12 decembrie, este aprobată Hotărârea de Guvern care separă responsabilităţile celor trei ministere: MApN să cumpere, Finanţele să garanteze creditul de 116 milioane, iar Ministerul Industriei să ges-tioneze operaţiunile offset, dar doar o anumită parte din ele (cele indirecte), restul revenind MApN prin Romtehnica.

Operaţiunile offset sunt compensaţii economice cerute de statul român ca o condiţie pentru achiziţionarea de produse, lucrări sau servicii de pe piaţa externă, în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, peste un anumit nivel. Principiul este următorul: un procent de minim 80% din banii plătiţi de statul român pentru o achiziţie să se întoarcă înapoi în ţară sub diverse forme, fie prin participarea companiilor româneşti la realizarea echipamentelor achiziţionate (offset direct), fie prin diverse operaţiuni care nu au legătură cu contractul de achiziţie respectiv (offset indirect).

Faptul că o mare parte din banii plătiţi pe fregate s-ar fi întors în economia româneas-că a fost prezentat de fostul Guvern ca o mare realizare şi a părut să mai atenueze din şocul că, pe vreme de pace, se plătesc atâţia bani pe două vase de război expirate. Numai că, deşi s-a negociat doi ani la acest contract, în România nu era încă reglementată problema contractelor offset. A exis-tat o iniţiativă legislativă în Parlament, în 2001, dar care nu apucase să fie votată până pe 12 decembrie 2002.

Brusc, însă, chiar pe 12 decembrie 2002, în aceeaşi zi cu aprobarea achiziţionării fregatelor, este aprobată şi o ordonanţă de urgenţă pentru reglementarea contractelor offfset! Surpriza este şi mai mare când observăm că hotărârea pentru fregate este publicată în Monitorul Oficial pe data de 16 decembrie 2002, iar ordonanţa offset abia după aceea, la o săptămână, pe 23 decembrie!!! Probabil că s-a rătăcit pe drumul dintre Palatul Victoria şi Monitorul Oficial...

Cert este că, la momentul intrării în vigoare a achiziţiei, nu aveam reglementată problema contractelor offset, cu toată graba Guvernului să promoveze ambele acte normative în aceeaşi zi. De ce o mai fi fost atunci nevoie de o ordonanţă de urgenţă, dacă ea a fost amâ-nată două săptămâni la publicare, iar, în schimb, o hotărâ-re de Guvern de care era legată şi-a făcut loc înaintea ei în Monitorul Oficial?! Şi de ce nu a putut să fie invers - să întârzie pe drum horărârea?!

• Creditele buclucaşe

Ministerul Finanţelor a emis două garanţii de stat în data de 25 februarie 2003, în favoarea Companiei Naţionale Romtehnica.

Sucursalele din Londra ale băncilor ABN Amro şi Deutche Bank au fost alese ca bănci creditoare. Deutsche Bank a finanţat cu 85,5 milioane de lire, iar ABN Amro cu 37,28 milioane de lire.

Astfel, suma reală este de 122,78 de milioane de lire, iar nu de 116 milioane.

Cum s-a ajuns la această situaţie nu prea ştie nimeni.

Mihai Tănăsescu, fostul ministru al finanţelor în Guvernul Năstase, nu a putut fi contactat ca să ne lămurească. Dar Mihai Tănăsescu a menţionat permanent zilele trecute aceeaşi valoare a contractului: 116 milioane de lire. Mihai Tănăsescu a declarat că negocierile comerciale au fost purtate de reprezentanţii MApN, iar contractul financiar este copia fidelă a celui comercial. Nici Ioan Mircea Paşcu nu a putut fi contactat, însă nu a contrazis niciodată valoarea de 116 milioane de lire sterline a contractului.

Dan Ioan Popescu, fostul ministru al industriilor, ne-a declarat că Ministerul Indus-triei nu a avut competenţă în negocierea contractului , fiind implicat doar pe partea de compensări economice indirecte: "Hotărârea respectivă, cum era şi normal, a fost iniţiată de MApN, Ministerul Industriei fiind implicat strict pe partea de compensări, aşa cum reiese şi din actul normativ. Dacă este adevărat ce spuneţi dumneavoastră, că s-a depăşit plafonul de 116 milioane de lire, atunci este foarte grav. Şi cu o liră dacă s-a depăşit este o problemă. Dar nu am cunoştinţă despre aşa ceva. Ministerul Finanţelor s-a ocupat de finanţare. După ce a izbucnit acest scandal am cerut dosarul legat de acest subiect, însă n-am găsit nimic despre vreo suplimentare a plafonului de 116 milioane de lire. Acest lucru nu putea fi făcut decât prin Guvern , prin aprobarea unei alte hotărâri care să modifice suma respectivă, dar, din câte ştiu, nu există o astfel de modificare".

Ioan Talpeş, senator independent, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională la momentul semnării contractului, ne-a declarat că nu ştie nimic despre clauzele financiare ale contractului: "Oportunitatea acestei achiziţii a fost discutată, într-adevăr, în CSAT, nu mai reţin exact data, prin 2002, şi a fost avizată favorabil. Era pentru prima dată când se realiza la noi un astfel de aranjament care se practică între ţările NATO. Dar negocierile s-au făcut după aceea, aşa că nu-mi amintesc ca în CSAT să se fi discutat vreo cifră. Ministerul Finanţelor trebuie să ştie despre acest lucru, controlul pe această problemă, după cum a fost aprobat contractul, revine Finanţelor".

Ciudată afacere: statul român pare să fi garantat comisioane ilegale, într-un contract parafat imediat după invitarea noastră în NATO.