Este o situaţie îngrijorătoare în toata ţara, iar valul 3 al pandemiei pune presiune pe spitale, cele mai solicitate fiind secţiile de Anestezie şi Terapie Intensivă. Şi la Buzău creşte numărul confirmărilor zilnice, iar unităţile suport COVID-19 se aglomerează de la o zi la alta. Trendul ascendent este vizibil încă de la începutul lunii martie când numărul noilor cazuri înregistate într-un interval de 24 de ore s-a dublat. De exemplu, dacă până atunci, la Buzău zilnic erau comunicate de Direcţia de Sănătate Publică în jur de 20 de cazuri noi, în prezent s-a ajuns ca numărul confirmărilor noi pe zi să ajungă la o medie zilnică de circa 40 de pacienţi. De altfel, la finalul lunii februrie, într-un interval de două săptămâni erau înregistrate circa 300 de pacienţi, iar acum, la jumătatea lunii martie, ultimele 14 zile au adus la Buzău aproape 400 de noi cazuri. Toate aceste cifre au dus la creşteri privind ratele de incideţă, iar la Buzău sunt şapte localităţi în scenariul galben, unele dintre ele aproape de pragul scenariului roşu. Foarte aproape de scenariul galben este şi municipiul Buzău cu o rată de 1.46 cazuri la o mie de locuitori comunicată pe 13 matie de Direcţia de Sănătate Publică.
Numărul mare de confirmări a adus şi o presiune pe unităţile medicale suport COVID. De exemplu, la Spitalul Judeţean Buzău nu mai este niciun loc liber la ATI, dintr-un total de 12 paturi, iar în secţiile COVID gradul de ocupare a crescut în ultimele săptămâni de la 25% în februarie la 60% la jumătatea lunii martie.
Managerul SJU Buzău, Claudiu Damian, a declarat în emisiunea Focus News, de la Focus TV: "Este o situaţie alarmantă. Pacienţii care vin în spital nu mai vin nici măcar cu forme medii, vin direct cu forme medii spre severe. Stau acasă până nu mai pot respira iar afecţiunea plămânilor ajunge la 50-70%. Aproape toţi pacienţii au afectare pulmonară peste 50%. Ceea ce este grav, mai ales pentru cei cu vârste înaintate sau care au comorbidităţi. Am văzut astăzi ambulanţe cu pacienţi care aveau simptomatologie clară, erau testaţi acasă, ştiau că sunt pozitivi, lucru acesta ne îngrijorează pentru că ne poate bloca activitatea în spitale. Gândiţi-vă că toate gurile de oxigen din cele două secţii COVID sunt ocupate, avem butelii de oxigen, dar cu acestea nu poţi gestiona foarte bine situaţia pe o perioadă îndelungată. E o situaţie prin care am mai trecut în perioada septembrie-noiembrie şi mă sperie acest lucru".
Starea pacienţilor este gravă, cei mai mulţi având nevoie de oxigen şi îngrijiri la Terapie Intensivă, iar asta face ca secţia ATI să fie ocupată la capacitate maximă în permanenţă. Cum pacienţii vin pe bandă rulantă, medicii au improvizat locuri şi în Unitatea de Primiri urgenţă. Pe 15 martie, doi pacienţi aşteptau un loc la ATI în izolatoarele din UPU. În faţa valului de solicitări, cadrele medicale abia mai fac faţă , după un an de pandemie sunt aproape de epuizare.
Claudiu Damian a adăugat: "Se are în vedere creşterea numărului de paturi la ATI. Toată lumea spune vrem paturi, vrem ventilatoare, dar nimeni nu-şi pune problema resursei umane. Pe ATI am ajuns la 32 de ventilatoare, dar resursa umană este la fel. Am 6 medici, dar aceştia nu pot gestiona un număr mult mai mare de pacienţi COVID, ştim că pacienţii COVID au nevoie de o îngrijire anume, echipare- dezechipare, am aceiaşi medici care de peste un an sunt la limită. Îmi spun mereu că sunt la stadiul de a nu mai face gărzi, nu mai fac faţă. Şi ei sunt oameni şi sunt la limita puterilor. Şi la Râmnicu Sărat chiar dacă avem 15 paturi ATI, este un singur medic, al doilea este de la noi şi se duce din când în când".
• Situaţie critică la Râmnicu Sărat
Aceeaşi situaţie şi la Spitalul Suport COVID-19 de la Râmnicu Sărat. Aici, sunt 12 pacienţi internaţi la ATI în condiţiile în care doar şase paturi au aparate de ventilat, şi unitatea are un singur medic specialst. Aglomerate sunt şi restul secţiilor. Dacă în februarie erau internaţi, în medie, 20 de bolnavi, pe 13 martie erau deja 72 de pacienţi internaţi.
Directorul medical al spitalului suport COVID din Râmnicu Sărat, medicul Felicia Vasile a declarat: "În acest moment, la Spitalul Municipal Râmnicu Sărat sunt 87 de pacienţi internaţi. Sunt 12 pacienţi internaţi la Terapie Intensivă, unde avem 6 ventilatoare. Toate sunt ocupate. În acest moment nu mai avem nciun ventilator disponibil. Se păstrează ca şi profil al pacientului decada a 6-a, a 7-a de viaţă. Au forme medii, sunt şi câteva forme severe, dar comparativ cu perioadele anterioare care au fost la fel ca incidenţă, la fel de aglomerate, nu sunt mari deosebiri. Mă refer la nivelul spitalului nostru. Dacă acum două săptămâni aveam în jur de 30 de pacienţi, iată ca astăzi avem 87 de pacienţi internaţi".
În plus, singurul medic infecţionist este la rândul său infectat şi este internat, iar în această perioadă unitatea suport nu are medic infecţionist.
Medicul Georgeta Negoiaş, specialistul care de la debutul pandemiei a tratat sute şi sute de pacienţi cu coronavirus, a fost confirmată cu noul virus la începutul săptămânii trecute şi de atunci este internată în unitatea suport COVID. Medicul Negoiaş are o formă de boală uşoară spre medie.
• După un an de tratat exclusiv pacienţii COVID, medicii vor să revină la normal
Unitatea medicală de la Râmnicu Sărat primeşte exlcusiv pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2 de un an de zile, iar medicii de aici spun că situaţia nu mai poate continua aşa. Colectivul de cadre medicale, susţinut de Primăria Municipiului Râmnicu Sărat, cere "redeschiderea" unităţii medicale şi pentru alte categorii de bolnavi în afara celor infectaţi cu SARS-CoV-2.
Numeroase adrese prin care este susţinută cu argumente acestă solicitare au fost trimise în ultimele luni, încă din perioada în care în România şi în Buzău era înregistrată o scădere a numărului confirmărilor zilnice, către Direcţia de Sănătate Publică Buzău, dar şi la Ministerul Sănătăţii.
Un răspuns favorabil a venit abia la finalul săptămânii trecute după ce la mijlocul lunii feruarie Carmen Scântei, medicul epidemiolog DSP, a mers şi a vizitat unitatea medicală. La acel moment, în urma verificărilor şi a discuţiilor la faţa locului, medicul epidemiolog a impus o serie de condiţii absolut necesare pentru ca DSP să poate fi de acord cu solicitarea medicilor din unitatea suport COVID.
"Această redeschidere s-ar putea face prin separarea totală a circuitelor destinate pacienţilor COVID şi non COVID, adică alocarea clădirii mai vechi, unde iniţial a fost conceput spitalul Râmnicu Sărat, pentru bolnavii infectaţi cu SARS-CoV-2 şi actuala clădire unde sunt acum primiţi bolnavii infectaţi cu SARS-CoV-2 să reprimească ceilalţi bolnavi", spunea în februarie, Carmen Scântei.
Cele două circuite au fost create astfel că pe 11 martie 2021 Direcţia de Sănătate Publică Buzău a trimis o adresă către Primăria Buzău prin care precizează că, în urma verificărilor din teren, s-a constatat că spitalul ar putea trata atât pacienţi COVID -19, cât şi pacienţi non COVID-19 . De asemenea, DSP menţine condiţia ca cele două circuite să fie respectate.
"În urma evaluării documentaţiei depuse de unitatea sanitară şi a evalurilor în teren privind condiţiile de funcţionare propuse s-a constatat faptul că aceasta poate trata atât pacienţii COVID cât şi pacienţii non COVID cu condiţia respectării circuitelor funcţionale separate pentru cele două de pacienţi cât şi pentru personalul medical şi auxiliar medical care desfăşoară activitatea în această unitate", se arată în adresă trimisă către Primăria Râmnicu Sărat.
Însă, pentru ca spitalul de la Râmnicu Sărat să poate trata şi restul pacienţilor, decât cei infectaţi cu SARS-CoV-2 este nevoie de avizul Ministerului Sănătăţii. Cu alte cuvinte, decizia finală aparţine Ministerului Sănătăţii. De altfel, adresa trimisă de DSP către Primăria Buzău a fost trimisă şi către Ministerului Sănătăţii care trebuie să spună acum dacă unitatea suport va putea trata toţi bolnavii care i se adresează.
"Propunerea a fost înaintată Ministerului Sănătăţii pentru analiză şi avize. În cazul în care propunerea DSP Buzău va fi avizată favorabil va trebui modificat atât ordinul Ministrului Sănătăţii 555/2020 cât şi ordinul Ministrului Sănătţii numărul 1513/2020", scrie în documentul respectiv.
Concret este vorba despre "Ordinul ministrului sănătăţii nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistenţa medicală pacienţilor testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I şi în faza a II-a şi a Listei cu spitalele de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi cu virusul SARS-CoV-2" şi "Ordinul nr. 1513/2020 pentru aprobarea planurilor privind modalitatea de aplicare de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, de către unităţile sanitare, precum şi de către serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov şi de medicii de familie a măsurilor în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2".
Între timp, spitalul de la Râmnicu Sărat se confruntă cu un val de internări astfel că în prezent unitatea are deja peste 70 de bolnavi. În aceste condiţii, este greu de crezut că această redeschidere va fi posibilă în condiţiile în care, potrivit medicului Carmen Scântei, odată cu crearea celor două circuite, sectorul COVID va dispune doar de 60 de paturi.
Primul pacient infectat cu SARS-CoV-2 a ajuns la Râmnicu Sărat la începutul lunii aprilie 2020. De atunci, unitatea medicală a tratat exclusiv pacienţii COVID-19, iar acest lucru, spun medicii şi autorităţile locale, a cauzat mari probleme pentru alte categorii de bolnavi.
Primarul municipiului Râmnicu Sărat, Sorin Cîrjan, susţine: "Urmare a acestui blocaj, starea generală de sănătate a populaţiei s-a înrăutăţit, fiind înregistrate şi decese care au venit în atenţia opiniei publice locale, ca urmare a întârzierilor şi disfuncţionalităţilor în transpoartarea pacienţilor. În acest moment, Spitalul Municipal Râmnicu Sărat întruneşte condiţiile necesare reluării activităţii în vederea tratării pacienţilor non-covid, fiind stabilite circuite separate, personalul fiind pregătit pentru a face faţă situaţiei pandemice".
De asemenea, în argumentarea solicitării trimise către DSP, Primăria vine cu exemplu spitalului de la Oneşti care a fost declarat spital suport COVID la începutul pandemiei, dar care, în momentul în care numărul pacienţilor a scăzut, a primit avizul DSP şi Ministerului Sănătăţii pentru a trata şi pacienţii non covid.