Teribil mi-ar fi plăcut să îi fi spus, astăzi, regelui Mihai, Trăiască Regele! Ar fi împlinit 100 de ani, o realizare epocală, un cadou din partea Majestăţii Sale pentru istoria românilor, am fi fost şi noi de frumoasă uimire în întreaga lume. I-ar fi plăcut şi regelui, fără îndoială, dar nu s-a mai putut, regele a plecat din această lume în decembrie 2017, în ajun de Sfântul Nicolae. Din fericire, ultimii săi ani i-a trăit în iubirea şi aprecierea românilor şi nu numai. Pentru că întreaga viaţă a avut de suferit din pricina vremurilor şi a oamenilor. Nici măcar naşterea nu a fost uşoară, a survenit, cum spune chiar regina Maria, "mai devreme", şi cu complicaţii.
Regele Mihai s-a născut la 25 octombrie 1921, la Foişor, al treilea şi cel mai mic castel de la Peleş. Era fiul cuplului moştenitor al tronului, viitorul rege Carol al II-lea şi Elena, prinţesă a Greciei, fiică, soră, soţie şi mamă de rege, dar niciodată regină încoronată. Carol şi Elena se căsătoriseră în acelaşi an, la 10 martie, la Atena, după ce, la 27 februarie, la Bucureşti, se căsătoriseră fratele Elenei, diadohul George al Greciei, cu Elisabeta, sora lui Carol. În ambele cupluri, băieţii aduceau statutul de moştenitori, au şi urcat pe tron, dar ambele căsătorii s-au terminat cu divorţuri. Bunicii lui Mihai erau toţi pe tron, la naşterea sa: Ferdinand şi Maria, paternii, Constantin şi Sofia, maternii din Grecia. Când să împlinească Mihai primul său an, bunicul Constantin al Greciei abdică. Dar bunicul Ferdinand era încoronat la Alba Iulia, ca Întregitor al României.
Când Mihai avea 4 ani, tatăl lui, năbădăiosul Carol, moştenitorul, pleacă la funeralii, la Londra, şi ajunge la Paris, la amantă. Găseşte, totuşi, niţel răgaz în ce o fi făcut el pe acolo să scrie în ţară şi să anunţe că renunţă la tron, în favoarea micului său fiu. În iulie 1927, moare Ferdinand şi este aplicată cererea lui Carol, fiul său, Mihai, urcă pe tron, deşi avea 5 ani împliniţi. Peste alţi trei ani, în 1930, tatăl regelui Mihai decide că vrea tronul, vine de grabă în ţară şi îl înlocuieşte pe micul rege, care nu mai înţelege nimic. Când să meargă la şcoală, pierde tronul. Carol inventează un titlu pentru el, Mare Voievod de Alba Iulia, dar îi izgoneşte mama. Avea doar 11 ani când a trebuit să renunţe la cea care i-a dat viaţă şi i-a fost mereu sprijin, totul din interese de stat.
După 10 ani, în 1940, ţara pierde cam o treime din teritoriu, dar şi pe Carol al II-lea, obligat să abdice. Mihai vine din nou pe tron, este ceva mai mare, are 19 ani, fără vreo două luni. Mareşalul Antonescu îi ia puterile dar îi aduce mama în ţară, să îl ajute în crunta perioadă în care îi era dat să fie din nou rege. În timpul celei de a doua domnii are loc intrarea în război alături de Germania lui Hitler, războiul în Est, arestarea lui Antonescu şi întoarcerea armelor, războiul în Vest, invazia sovietică, instalarea primului regim comunist din Europa, prin guvernul lui Petru Groza, cel care îl va obliga să abdice, în penultima zi a lui 1947. Urmează un exil lung şi greu, nimic aurit, nimic de puf, regele îşi face o familie, se căsătoreşte cu Ana de Bourbon-Parma, şi au cinci copii, cinci fete.
Căderea comunismului în România, în decembrie 1989, nu a însemnat şi revenirea regelui în ţară. Dimpotrivă, noul regim a găsit cele mai penibile subterfugii pentru a împiedica întoarcerea sa. În 1992 îl lasă să vină, totuşi, de Paşti, şi vede un milion de oameni care îl aclamă în stradă pe regele Mihai. În 1994, este întors de pe aeroport, dar în 1997, cu Constantinescu preşedinte, regele redevine cetăţean român şi poate veni acasă. Avea deja 76 de ani dintre care 50 de exil. Avea să mai trăiască 20 de ani. A murit cu 4 ani înainte să împlinească un secol de viaţă. Vărul şi prietenul său, Filipos al Greciei, cunoscut mai ales ca Philip, duce de Edinburgh, consortul reginei Regatului Unit, mai avea două luni. Şi el era născut tot în 1921, la 10 iunie.
Rar îl vedem pe rege zâmbind, niciodată râzând. Desigur, în fotografiile rămase după aproape un secol de viaţă. Peste tot pare copleşit de responsabilităţile care l-au urmărit de mic. Parcă este mai relaxat în fotografiile de la nuntă şi în cele de când au mai crescut copiii. Zâmbeşte şi pare fericit în fotografiile în care apare, jucându-se, cu prinţul Philip, cel care zâmbea sau râdea mereu, mai ales după căsătorie. Desigur, au avut vieţi extrem de diferite. Deşi se spune mereu că erau veri, de fapt, Philip îi era unchi de al doilea lui Mihai. În timp ce lui Philip, regele George I al Greciei, care a domnit fix 50 de ani, îi era bunic, lui Mihai îi era străbunic. Pe drum s-a pierdut o generaţie.
Cele mai multe fotografii ale casei regale au apărut în licitaţie la casa Historic, specializată în acest domeniu. La 10 mai, în acest an, a fost vândută o fotografie de cabinet cu viitoarea regină Maria şi cei mai mari copii ai ei, Carol şi Elisabeta, care aveau să se căsătorească în 1921, la distanţă de două săptămâni. S-a cerut 150 de euro, s-a adjudecat la 400. În aceeaşi zi, la atelierul Mandy s-a fotografiat şi tatăl, regele Ferdinand, cu cei doi copii, îmbrăcaţi la fel, desigur. Scaunul, în schimb, este altul, regele având unul bogat sculptat. S-a cerut 200 de euro, s-a dat 900. Mai târziu, adolescenţi deja, Carol şi Elisabeta aveau să pozeze doar ei doi, în uniformă militară, viitorul rege salutându-şi sora. S-a primit 250 de euro pentru această frumoasă imagine.
Cu numai 250 de euro s-a dat o imagine excepţională, regele Ferdinand şi Alexandru al Iugoslaviei, în caleaşcă. Regina Iugoslaviei, soţia lui Alexandru, era Maria, numită şi Marioara sau Mignon, fiica lui Ferdinand şi a Mariei, sora lui Carol şi a Elisabetei. Spre deosebire de fraţii ei, Mignon a avut o căsătorie fericită până în momentul în care regele Alexandru a fost asasinat, la Marsilia, în 1934. Nepotul lui Ferdinand şi al Mariei a urcat pe tron, sub numele de Petru al II-lea, fiind obligat să abdice în 1945, cu doi ani înaintea vărului său, Mihai. Ei chiar erau veri, primari. Superbă este fotografia de studio, vândută cu 200 de euro, în care apare regina Maria ţinându-i cu drag la piept pe cei doi nepoţi, viitori regi, Mihai şi Petru. Cu 250 de euro s-a vândut şi o fotografiei a mătuşii lor, Elisabeta, regină a Greciei. De fapt, dacă luăm data din prezentare, 1929, Elisabeta nu mai era regină a Greciei pentru că nici soţul ei, George, cu care se căsătorise la Bucureşti, în 1921, nu mai era rege. Domnise 15 luni, din 1922 până în 1924, şi avea să revină pe tron în 1935, an în care divorţase de Elisabeta. Dar nu din cauza asta s-a întors pe tron!
Neaşteptată este fotografia atelierului Julietta, din 1930, în care apare regele Carol al II-lea, aplecându-se pentru a-l prinde în braţe pe Mihai, amândoi zâmbind larg, foarte amplu. Imaginea a fost adjudecată cu 400 de euro. Două imagini cu regele tânăr, în uniformă militară şi cu semnătura sa, au primit fiecare câte 600 de euro. Un foarte emoţionant document, vândut cu 300 de euro, este meniul unei cine organizate, în Cleveland, Ohio, în onorare regelui Mihai de către Comitetului Naţional Româno-American, la 31 martie 1948. Piesa are şi semnătura olografă a regelui. Dar cea mai frumoasă piesă care aminteşte de regele Mihai, şi chiar de centenarul naşterii sale, vândută în licitaţia din mai trecut, a fost o mică medalie, "mărturie", oferită la botezul lui Mihai. Este din bronz aurit şi pe avers are o scenă "Lăsaţi pruncii să vină la mine", după cum scrie şi textul. Pe revers se explică totul, în centru scrie "Principele Mihai al României", încercuit de textele: "NĂSCUT la 25 OCT. 1921", în partea de sus, şi "BOTEZAT la 21 IAN. 1922", în partea de jos.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.10.2021, 16:06)
Un armistițiu invocat, dar inexistent!
În Proclamaţia difuzată la radio, în seara zilei de 23 august 1944, regele Mihai I anunţa ieşirea României „din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite (…). Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite. Primiţi pe soldaţii acestor armate cu încredere”. Armata Roşie intra însă într-o ţară pe care o considera inamică. Poziţia Înaltului Comandament sovietic faţă de armata română este ilustrată de un document din 2 septembrie 1944, prin care generalul A.I. Antonov, locţiitorul şefului Marelui Stat Major sovietic, făcea cunoscut mareşalului R.I. Malinovski ordinul lui Stalin de a se reaminti reprezentanţilor guvernului român că „armistiţiul cu România nu a fost încă semnat”.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.10.2021, 22:20)
Ce frumos scrieți Domnule !
O mică inardvertenta ( mă scuzați) Mihai avea 6 ani nu 5 când a ajuns pe tron!