English
România trebuie să se bazeze mai mult pe capitalul propriu, decât pe banii străini, a fost concluzia lăsată, ieri, de şeful FMI, Dominique Strauss-Kahn, aflat într-o vizită fulger în ţara noas-tră.
"Nu este bine ca o ţară să se bazeze doar pe infuziile de capital externe; atunci când te bazezi foarte mult pe influxul de capital străin, poţi avea probleme", a explicat Kahn, lăsând să se înţeleagă că ţara noastră trebuie să facă şi reformele proprii, să nu depindă doar de împrumuturi de la organizaţiile internaţionale.
El a apreciat că "boala nu trece" (n.r. criza) doar cu primirea banilor de la organismele internaţionale, ci ţara care primeşte împrumutul trebuie să-şi schimbe "comportamentul", respectiv politicile fiscale.
"Nu este suficient să vă dăm banii, pentru că, dacă se cheltuiesc aceşti bani, reveniţi la punctul de plecare, boala nu va trece. De aceea sunt necesare schimbări comportamentale, cum ar fi politici fiscale mai bine gândite", a explicat Strauss-Kahn.
Directorul FMI a arătat că actuala criză a scos la iveală şi slăbiciunile instituţiilor europene, funcţionabile în "ape calme". El a recomandat statelor europene membre ale FMI "remodelarea instituţiilor europene" şi "transformarea totală a arhitecturii financiare" a Uniunii. Acesta a susţinut necesitatea, pe lângă elaborarea unui nou model de supraveghere financiară, a înfiinţării de instrumente comune pentru prevenirea unei crize, eventual o autoritate de decizie europeană, recunoscând însă că pentru asta sunt "provocări majore din punct de vedere politic şi tehnic".
A doua prioritate a Europei, în opinia şefului FMI, ar trebui să fie formarea unei politici economice comune pentru ţările care folosesc moneda europeană unică. De asemenea, creşterea competitivităţii economiilor europene ar trebui să fie al treilea obiectiv semnificativ, Strauss-Kahn avertizând asupra riscului ca Europa să nu ţină pasul cu economiile asiatice în acest sens.
• Revenirea economică este vizibilă, însă ne aşteaptă alte valuri de concedieri
Strauss-Kahn a spus că semnele unei reveniri economice sunt deja vizibile, chiar mai curând decât s-ar fi aşteptat, însă această revenire economică se produce pe mai multe "paliere", în ritmuri diferite.
"În Europa, ritmul nu este foarte rapid. Noi credem că aici va exista o creştere economică de 1% sau 2% în 2010, ceea ce nu reprezintă suficient de mult", a spus Strauss-Kahn, avertizând asupra faptului că vor exista, şi în următoarele luni, oameni care îşi vor pierde slujbele, inclusiv în ţara noastră.
Unii români şi-ar putea pierde slujbele în următoarele luni (aprilie - mai), dar este rolul Guvernului să rezolve situaţia şi să arate încredere, pe fondul revenirii creşterii economice în acest an, a mai declarat Dominique Strauss-Kahn.
• Franks: FMI ar putea modifica estimarea privind PIB-ul României, ultimele date sunt sub aşteptări
FMI ar putea modifica uşor estimarea privind creşterea economică a României în acest an, în prezent de 1,3%, iar ultimele date statistice sunt mai slabe faţă de aşteptări, a declarat, şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks.
"Ne reevaluăm estimările din trei în trei luni. Vom reveni la Bucureşti după trei săptămâni. În acest moment nu văd motive pentru ajustări semnificative ale prognozei", a spus Franks.
Veniturile bugetare au fost sub cele preconizate în primele două luni ale anului, iar cheltuielile peste aşteptări, însă primele estimări arătă că deficitul bugetar s-a încadrat în ţinta stabilită pentru trimestrul unu, potrivit reprezentantului FMI.
"Este adevărat că veniturile bugetare au fost sub cele preconizate în primele două luni, iar cheltuielile au fost peste aşteptări, dar Ministerul Finanţelor munceşte din greu pentru a întoarce acest trend. Primele estimări arată că în primul trimestru deficitul bugetar s-a încadrat în ţintă", a completat Franks.
Bugetul pentru 2010 prevede o ţintă de deficit bugetar de 5,9% din PIB. Pentru 2010, atât Guvernul cât şi FMI estimează un avans al PIB de 1,3%. România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
