SEMESTRUL I 2022 FINANCIAR BET - la prima corecţie consistentă a tendinţei demarate după şocul Covid

• Creştere de 4,4% pentru indicele energetic, în prima jumătate a anului

Indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au marcat, în prima jumătate a acestui an, cea dintâi corecţie majoră a trendului ascendent demarat după şocul Covid din primăvara lui 2020. Indicele BET, ce captează dinamica celor mai lichide douăzeci de acţiuni ale pieţei noastre, a avut un recul de 5,9%, în perioada ianuarie-iunie 2022, declin compensat de dividende, în timp ce indicele BET-NG, al companiilor energetice şi de utilităţi, a urcat cu 4,4%, cea mai bună dinamică dintre coşurile de acţiuni de la BVB.

• Scăderi masive pentru pieţele internaţionale, într-un context nefavorabil activelor riscante

În plan extern, pieţele s-au confruntat cu una dintre cele mai slabe prime jumătăţi de an din istorie, într-un mediu nefavorabil activelor riscante. Cantitatea enormă de bani introdusă în economii în timpul pandemiei a început să se reflecte în creşterea inflaţiei, iar odată cu invazia Rusiei în Ucraina situaţia s-a acutizat. Practic, războiul a creat o presiune suplimentară în pieţele energiei, unde preţurile ajuseseră oricum în unele cazuri la recorduri istorice, a diminuat oferta de cereale şi de alte materii prime, ceea ce a dus la sporirea presiunilor inflaţioniste. Astfel, Rezerva Federală a demarat un nou ciclu de creştere a dobânzii de politică monetară, într-o manieră mai agresivă decât se estima iniţial, iar Banca Central Europeană se pregăteşte să opereze prima ridicare a dobânzii-cheie din ultimii peste zece ani. Perspectivele economiilor se înrăutăţesc, iar pieţele par să includă tot mai mult în preţuri o recesiune.

În acest context, în Statele Unite indicele S&P 500 a scăzut în primele şase luni ale anului cu 20,6%, în timp ce Dow Jones s-a depreciat cu 15,3%. Mult mai sensibil la mişcările de politică monetară, Nasdaq Composite, ce grupează companiile de creştere din sectoare intensive în cunoaştere, a avut în prima jumătate a anului un recul de 29,5%, plonjând în ceea ce generic se numeşte teritoriul "bear". De partea noastră a Atlanticului, unde companiile defensive (care teoretic rezistă mai bine în perioade de stres economic) au o prezenţă mult mai consistentă, indicele pan-european Stoxx 600 a avut un recul de 16,5%, în prima parte a anului, în timp ce indicele DAX30, al bursei din Frankfurt, s-a depreciat cu 19,5%.

• Romgaz - vedeta primei jumătăţi de an la BVB

La Bursa de Valori Bucureşti scăderile indicilor au fost mult mai reduse decât cele din pieţele vestice dezvoltate datorită îndeosebi performanţelor câtorva emitenţi, a dividendelor cu randamente relativ ridicate acordate de companii şi probabil a prezenţei fondurilor de pensii Pilon II care, prin achiziţiile constante, susţin preţul acţiunilor. Indicele BET-XT, al celor mai lichide 30 de acţiuni ale pieţei noastre, a avut un declin de 6%, în primele şase luni ale anului, în timp ce indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de acţiuni, s-a depreciat cu 10,5%.

Cu o creştere de 29,2% în perioada ianuarie-iunie 2022, acţiunile Romgaz (SNG) au fost vedeta bursei noastre în primele şase luni ale anului. Compania beneficiază din plin de situaţia din piaţa gazelor, unde Europa vrea să reducă cât mai mult posibil dependenţa de importurile din Rusia, ceea ce pune presiune pe ofertă şi implicit pe preţ. De altfel, pentru primele trei luni ale anului, compania a raportat un profit mai mult decât dublu pe fondul creşterii preţului gazelor, în condiţiile în care cantitatea vândută a fost uşor mai redusă. Compania, care a intrat alături de OMV Petrom în proiectul Neptun Deep, distribuie anual dividende cu randamente ridicate şi ţinând cont de situaţia actuală din Europa, perspectivele producătorului de gaze cu sediul în Mediaş par foarte bune pe termen scurt şi mediu.

Acţiunile OMV Petrom (SNP), cel mai mare producător de petrol din Europa de Sud-Est, au avut un mic recul în primele şase luni ale anului, scădere ce include şi corecţia ex-dividend pentru o alocare cu un randament de circa 7%. Este totuşi o evoluţie cu mult sub cea a preţului petrolului, care a urcat cu 40% în acest an. Pentru acţionari se conturează alocarea încă unui dividend, cu randament de 9% şi ţinând cont de situaţia actuală din piaţa energiei există premise importante ca Petrom să aibă un an bun.

Titlurile Fondul Proprietatea (FP) au avut în primele şase luni din 2022 o creştere de 3,5%, (dinamică ce include şi corecţia ex-dividend), atât pe fondul dividendelor cât şi, probabil în primul rând, datorită perspectivei ceva mai clare a listării Hidroelectrica. Acţionarii şi-au dat acordul pentru listarea companiei, prin vânzarea unui pachet de cel puţin 15% deţinut de FP, operaţiune care totuşi are şanse mici să se realizeze în acest an. Tot în zona producţiei energiei electrice, acţiunile Nuclearelectrica (SNN) au încheiat primele şase luni ale anului cu un declin de 4,3%, scădere ce include corecţia ex-dividend. În ansamblu, pentru producătorii de energie se conturează un an bun, fapt ce s-a văzut deja în rezultatele excelente din primele trei luni.

Dacă producătorii de energie au avut o primă jumătate de an favorabilă, circumstanţele au fost diferite pentru companiile de utilităţi, care sunt defavorizate atunci când preţurile energiei cresc. Situaţia este vizibilă de altfel în dinamica preţurilor acţiunilor, titlurile Electrica (EL) având un declin de 13,2%, în primele şase luni ale acestui an, în timp ce pentru acţiunile Transelectrica (TEL) scăderea a fost de 19,1%.

• Scăderi pentru acţiunile bancare, într-o perioadă în care indicele Euro Stoxx Banks s-a depreciat cu 20%

Într-o perioadă în care indicele Euro Stoxx Banks a scăzut cu circa 20%, acţiunile principalelor bănci de la BVB s-au confruntat cu scăderi consistente. Titlurile Banca Transilvania (TLV), cele mai lichide acţiuni ale pieţei noastre, au avut un recul de 13,6% (inclusiv scăderea ex-dividend), în timp ce pentru BRD-Groupe Societe Generale (BRD), companie care a distribuit două ture de dividende, inclusiv din perioada pandemiei când instituţia de credit s-a supus interdicţiei Băncii Centrale Europene de a nu aloca bani acţionarilor, scăderea a fost de 28,7%.

Deprecierile vin în condiţiile în care prognozele creşterii economiei sunt constant ajustate în jos de către marile instituţii internaţionale iar perspectiva recesiunii se conturează tot mai desluşit, ceea ce afectează profitabilitatea instituţiilor de credit.

Tot la capitolul scăderi în primul semenstru al anului se remarcă titlurile MedLife (M), ce au coborât cu 17,1% şi cele ale Alro Slatina (ALR), care au avut un recul de 22,2%. Prestatorul privat de servicii medicale vine după o perioadă execelentă, dar creşterea dobânzilor îi va afecta rezultatele, în timp ce producătorul de aluminiu suferă în primul rând din cauza preţurilor energiei electrice.

Acţiunile TeraPlast (TRP) au scăzut cu 30,9%, în primele şase luni ale anului, în condiţiile în care atractivitatea companiei pentru investitori s-a redus după alocarea dividendului uriaş de anul trecut, a reducerii marjelor şi deteriorării perspectivelor sectorului construcţiilor. Titlurile Purcari Wineries (WINE) au căzut cu 39,4% din pricina situării în Republica Moldova, ţară pentru care riscul perceput a crescut masiv după invazia Rusiei în Ucraina.

• Discount-uri de tranzacţionare de 62% pentru Transilvania Investments şi 26% în cazul Fondului Proprietatea

Indicele BET-FI, al SIF-urilor şi Fondul Proprietatea (FP), a avut un declin de 3,4% în primele şase luni ale anului, singurele titluri din componenţa sa ce s-au situat în teritoriul pozitiv fiind FP şi ale SIF Oltenia (SIF5).

Acţiunile societăţii de investiţii financiare din Craiova au urcat cu 15,9%, în prima jumătate a anului, perioadă în care s-a derulat un episod foarte suspect. În a doua parte a lunii februarie, imediat după ce Ben Madadi depusese o ofertă pentru 7% din societate, informaţie ce nu era cunoscută în acel moment decât de câţiva oameni din Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), acţiunile SIF5 au început să crească masiv, apreciere ce a continuat şi în zilele următoare, când Rusia invadase Ucraina şi toate bursele din lume erau cuprinse de vânzări în panică. Mai mult decât atât, la două zile după depunerea ofertei investitorului, SIF-ul a convocat acţionarii pentru a aproba un program de răscumpărare a 5% din acţiunile societăţii. Or, probabilitatea ca o astfel de evoluţie să fie întâmplătoare este practic nulă.

La polul opus, acţiunile Transilvania Investments (TRANSI) au coborât cu 30,4%, în primul semestru al anului, titlurile societăţii cu sediul în Braşov având un trend descendent aproape fără raliuri, ceea ce sugerează vânzări constante ale unuia sau mai multor instituţionali.

La jumătatea anului, discount-urile de tranzacţionare dintre preţ şi Valoarea Unitară a Activului Net (VUAN) se situau între 61,9% pentru Transilvania Investments şi 41,4% în cazul SIF Muntenia (SIF4), în timp ce pentru titlurile FP diferenţa relativă dintre preţ şi VUAN era de 25,9%.

• Ministerul Finanţelor a strâns 3,4 miliarde de lei de la populaţie, prin două oferte Fidelis

În primele şase luni ale anului, Ministerul Finanţelor a derulat două oferte de titluri de stat Fidelis, prin care a strâns de la populaţie circa 3,4 miliarde de lei. În piaţa AeRO au fost zece listări de acţiuni (Roca Industry, DN Agrar, ABN Systems, Dr. Fischer Dental, Grup Şerban Holding, Bento, Chromosome Dynamics, STK Properties, Brikton Construction Solutions şi Sipex) şi cinci de obligaţiuni (Elefant Online, Stanley Bet, Inox, Omro IFN şi Crama La Salina). În Piaţa Principală, BCR şi Raiffeisen Bank au venit cu emisiuni de obligaţiuni verzi.

Conform ultimului raport al BVB, în primul semestru, valoare medie zilnică a tranzacţiilor a fost de peste 60 milioane lei pe segmentul de acţiuni. Luând în calcul toate tipurile de instrumente financiare, acelaşi indicator arată un nivel de 109 milioane lei (22 milioane euro), în creştere cu 60% faţă de primele şase luni ale anului anterior. Valoarea totală de tranzacţionare cu toate tipurile de instrumente financiare a depăşit 13,5 miliarde lei (2,73 miliarde euro) în prima jumătate a acestui an. În perioada ianuarie-iunie, au fost introduse cu 56,8% mai multe ordine de vânzare-cumpărare decât în aceeaşi perioada a anului trecut, fiind realizate peste 824.000 de tranzacţii.