SEMN DE VIAŢĂ DE LA AGENTUL DE SECURITATE DE LA MINA LUI FRANK TIMIŞ, ÎNTR-O ÎNREGISTRARE A UNEI GRUPĂRI TERORISTE Românul răpit în Burkina Faso cere Guvernului să negocieze cu teroriştii

Gruparea teroristă al-Mourabitoune a publicat sâmbătă o înregistare video cu ostaticul român Iulian Gherguţ (fost luptător în Legiunea Străină - actualmente ofiţer de securitate la o firmă minieră) răpit la 4 aprilie din nordul Burkina Faso, care face apel la autorităţi să negocieze cu răpitorii pentru eliberarea sa.

Înregistrarea video, care durează mai puţin de un minut, este primul semn de viaţă al ostaticului român, de la răpirea sa, la 4 aprilie, în apropierea unei mine de mangan din Tambao, relatează RFI în pagina online.

În imagini poate fi văzut Iulian Gherguţ, înconjurat de trei bărbaţi înarmaţi. Mesajul a fost înregistrat în exterior, iar ostaticul în vârstă de 39 de ani se exprimă în limba franceză, potrivit Mediafax.

Iulian Gherguţ se prezintă, spune că este deţinut de al-Mourabitoune, la Tambao, în nordul statului Burkina Faso. El precizează că mesajul a fost înregistrat la 18 august.

El se adresează familiei sale, prezentând numele mamei sale, apoi al tatălui său şi cerându-le să facă totul pentru a facilita eliberarea sa.

El se adresează apoi directorului societăţii Pan African Mineral, pentru care lucra în momentul răpirii, apoi Guvernelor din România şi Burkina Faso. Ostaticul imploră să negocieze cu răpitorii pentru a obţine cât mai rapid eliberarea sa.

Iulian Gherguţ, responsabil cu securitatea minei de mangan din Tambao, situată în provincia Oudalan, în apropierea frontierelor cu Mali şi Niger, a fost răpit la 4 aprilie de cinci persoane înarmate, care au atacat un convoi aflat în misiune de patrulare. Un jandarm şi un şofer au fost răniţi în atacul comis în apropierea minei exploatate de Pan African Minerals, o filială a Timiş Corporation, compania omului de afaceri român Frank Timiş.

Surse apropiate afacerilor derulate de Frank Timiş în Africa ne-au spus, în aprilie, că problemele pe care omul de afaceri le are cu autorităţile din această ţară nu ar fi străine de această răpire misterioasă. Acestea ne-au precizat, atunci, că Burkina Faso este condusă acum de un guvern de tranziţie, după ce în toamna trecută, în urma unor ample manifestaţii, preşedintele Blaise Compaore, aflat la putere de aproape trei decenii, a fost înlăturat. În luna martie, Pan African Minerals, care exploatează şi mina din Tambao, unde a avut loc incidentul, a fost obligată să-şi sisteze producţia, autorităţile începând să cerceteze condiţiile în care această firmă a primit licenţa pentru exploatarea resurselor de mangan. Pe de altă parte, din cauza unor promisiuni neonorate legate de anumite facilităţi pentru comunitatea locală, oamenii din mai multe localităţi apropiate de Tambao au manifestat violent împotriva Pan African Minerals. Acesta pare a fi cadrul general în care a avut loc răpirea lui Gherguţ.

Răpirea cetăţeanului român a fost revendicată la jumătatea lunii mai de gruparea jihadistă salafistă Al-Mourabitoune, într-o înregistrare audio difuzată de agenţia mauritană Al-Akhbar, în care a îndemnat "Guvernul român să acorde atenţie serioasă negocierilor pe tema eliberării ostaticului".

Mesajul audio a fost difuzat în numele lui Adnan Abou Walid Sahraoui, care se prezintă drept liderul grupării, rivalul algerianului Mokhtar Belmokhtar (vezi insert). Cu această ocazie, Sahraoui şi-a reiterat jurământul de credinţă faţă de gruparea Stat Islamic, semnalând ruptura faţă de Mokhtar Belmokhtar, care şi-a redenumit recent gruparea al-Qaida în Africa de Vest.

Recent, site-ul stiripesurse.ro a anunţat că românul răpit în Burkina Faso, în aprilie, a fost găsit, anunţul fiind făcut în Consiliului Suprem de Apărare al Ţării (CSAT) de Ministerul de Externe.

Potrivit informaţiilor obţinute de site-ul citat, serviciile de informaţii susţin că gruparea care l-a răpit pe român ar fi cerut "o răscumpărare substanţială" şi problema s-a pus în CSAT. Decizia CSAT a fost aceea că România nu plăteşte răscumpărări şi că se iau în calcul alte opţiuni, potrivit aceleiaşi surse.

• MAE confirmă identitatea lui Iulian Gherguţ

MAE a transmis că Celula de criză interinstituţională care gestionează situaţia cetăţeanului român răpit în Burkina Faso studiază în regim de urgenţă autenticitatea materialului video publicat şi a confirmat că persoana care apare în înregistrare este cetăţeanul român Iulian Gherguţ.

MAE a precizat: "Celula de criză interinstituţională care gestionează situaţia cetăţeanului român răpit în Burkina Faso (din care fac parte MAE, SIE, SRI, MApN, Administraţia Prezidenţială), constituită conform «Metodologiei de comunicare şi acţiune pentru instituţiile cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de atacuri teroriste în care sunt implicaţi cetăţeni români aflaţi în afara teritoriului României», aprobată de şedinţa CSAT din 3 iulie 2013, a luat notă de difuzarea, la data de 29 august 2015, a unui material video cu cetăţeanul român Iulian Gherguţ. Celula de criză interinstituţională s-a reunit imediat ce materialul video a devenit public, a analizat diverse scenarii de evoluţie a cazului şi a examinat acţiunile posibile pentru soluţionarea situaţiei cetăţeanului român luat ostatic".

Potrivit instituţiei, celula de criză interinstituţională studiază în regim de urgenţă autenticitatea materialului video menţionat: "Totodată, Celula de criză interinstituţională confirmă că persoana care apare în materialul video este cetăţeanul român în cauză. În cazul în care veridicitatea materialului video se confirmă, se poate considera că materialul reconfirmă datele deţinute deja de celula de criză interinstituţională conform cărora cetăţeanul român se află în viaţă şi este în bune condiţii de sănătate".

Familia cetăţeanului român a fost informată de către Celula de criză interinstituţională cu privire la apariţia materialului video.

În cazul în care autenticitatea materialului video se confirmă, Celula de criză interinstituţională precizează că lansarea unui astfel de mesaj în spaţiul public se înscrie în tiparul obişnuit al situaţiilor de acest gen.

Celula de criză mai precizează că, având în vedere specificul acestei operaţii de autentificare, procedurile de verificare pot să dureze.

"Celula de criză interinstituţională va continua efortul său, prin instituţiile sale componente, conform competenţelor fiecăreia, pentru eliberarea cetăţeanului român. Astfel, Celula de criză interinstituţională convocată de MAE la data de 4 aprilie 2015 (din care mai fac parte SIE, SRI, MApN, Administraţia Prezidenţială) lucrează în regim de permanenţă pentru gestionarea situaţiei. Împreună cu MAE, care acţionează pe toate canalele diplomatice disponibile şi gestionează activitatea de comunicare, autorităţile române competente în domeniul securităţii naţionale (SIE, SRI, MApN) depun toate eforturile pentru eliberarea cetăţeanului român. Fiecare instituţie acţionează cu instrumentele şi metodele specifice de acţiune, conform competenţelor", se mai arată în comunicat.

"Celula de criză îşi va continua activitatea în acelaşi regim şi va colabora, în continuare, cu partenerii internaţionali ai României. Sub coordonarea acesteia, misiunile diplomatice române din regiune sunt în contact permanent cu toate autorităţile competente locale. De asemenea, reprezentanţii Celulei de Criză menţin legătura atât cu firma angajatoare, cât şi cu familia cetăţeanului român", mai arată MAE.