SEMNAL DE ALARMĂ: Tot mai mulţi copii trăiesc în sărăcie cruntă

Pandemia a accentuat problemele materiale ale familiilor defavorizate. Copiii sunt primele victime ale acestei situaţii dramatice. Tot mai mulţi copii din ţara noastră au ajuns sub pragul de sărăcie în primul an de pandemie. Cei mai expuşi sunt copiii cu dizabilităţi, copiii mamelor minore şi cei de etnie romă. Pentru prima dată în ultimii cinci ani, riscul de sărăcie şi excluziunea socială au crescut în rândul copiilor români (36,3%), arată datele unui nou raport al Organizaţiei Salvaţi Copiii. În pofida paşilor pozitivi făcuţi de autorităţile din ţara noastră în ultimii ani, inegalităţile şi disparităţile regionale încă există. Încă de dinaintea acestei crize, Salvaţi Copiii România a avertizat că educaţia are costuri ascunse , iar România se numără printre ţările în care legătura dinte statusul socio-economic şi rezultatele şcolare este una de cauzalitate. Totodată, deşi copiii români primesc o masă gratuită zilnică la şcoală, prin programul "Cornul şi laptele", există îngrijorări privind calitatea nutriţională a acesteia. Datele raportului, grupate în jurul principalelor probleme, sunt relevante: " - Sărăcia: În 2020, 1.582.000 de copii din România (36,3%) se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială. Copiii au fost cei mai vulnerabilizaţi de pandemie, iar riscul de sărăcie şi excluziune socială printre copii a crescut cu 0,5 puncte procentuale, în vreme ce a scăzut pentru adulţi, cu 1,2 puncte procentuale. Rata deprivării materiale severe a crescut în rândul populaţiei generale, de la 14,5% la 15,2%, dar creşterea este dramatică în rândul copiilor - de la 17,7% la 21,4% şi, în cazul copiilor mai mici de 6 ani, de la 16% la 22%. - Excluziunea socială: Copiii cu dizabilităţi, mai ales cei din zonele rurale şi copiii de etnie romă sunt în risc crescut de excluziune socială şi segregare, inclusiv în ceea ce priveşte educaţia. - Copiii lăsaţi în ţară, în urma migraţiei economice a părinţilor: Numărul acestora a ajuns la 75.136 la finalul lunii decembrie 2020, dintre care 13.253 cu ambii părinţi plecaţi, iar 9.409 rămânând în grija unui singur părinte, celălalt fiind nevoit să muncească peste graniţă. Cei mai mulţi rămân în grija bunicilor sau a altor rude, dar sunt şi cazuri în care copiii sunt lăsaţi pe cont propriu sau în sistemul alternativ de protecţie. - Un grup în mod special vulnerabil este acela al copiilor proveniţi din mame minore: în 2019, s-au înregistrat 7.977 de mame minore, dintre care 700 aveau sub 15 ani. Copiii născuţi din mame minore sunt mai vulnerabili decât cei născuţi din mame majore, nu sunt imunizaţi la timp şi nu beneficiază de acces periodic la servicii medicale. - Accesul nediscriminatoriu la servicii medicale: Chiar şi înainte de pandemie, copiii români întâmpinau obstacole în privinţa accesului la servicii medicale egale şi de calitate. Cu toate că tratamentul medical este gratuit pentru copii, disparităţile regionale şi clivajul urban/rural, listele de aşteptare şi fondurile limitate alocate sistemului medical determină familiile să apeleze la serviciile medicale private, care însă nu sunt accesibile tuturor. Lipsa specialiştilor şi a echipamentelor medicale în anumite domenii, cele mai critice fiind oncologia şi bolile rare, îi obligă pe părinţi să recurgă la tratamente medicale în afara ţării, costurile fiind adesea prohibitive şi astfel doar unii copii au o şansă reală la viaţă". Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România, a avertizat asupra creşterii dramatice a copiilor care nu au acces real la educaţie, nutriţie sănătoasă şi servicii medicale: "Criza pandemică a acutizat disparităţile dintre regiunile şi clivajele sociale din România. Astfel, copiii din medii socio-vulnerabile au avut acces îngrădit la educaţie şi servicii medicale, pe fondul restricţiilor sociale, iar asta i-a pus într-o situaţie severă de discriminare şi excluziune socială. Această situaţie trebuie corectată urgent, pentru a putea micşora decalajele şi asigura copiilor respectarea drepturilor fundamentale."

Copiii din întreaga Uniune Europeană, una dintre cele mai sănătoase şi echitabile regiuni din lume, se confruntă cu niveluri inacceptabile de sărăcie şi nu există nicio ţară europeană fără copii în prag de sărăcie, arată raportul, care cuprinde 14 state europene: 9 din Uniunea Europeană şi alte 5 non-UE: " În Germania, una dintre cele mai bogate ţări ale lumii, o zecime dintre copii sunt în risc de sărăcie; În Spania şi România, unul din trei copii trăieşte sub pragul de sărăcie; În Italia, estimările arată că 200.000 de copii au ajuns într-o situaţie de sărăcie extremă în 2020; Situaţia este mai critică în zona Balcanilor de Vest, unde rata sărăciei în rândul copiilor a variat de la 49,4% în Albania la 30,6% în Bosnia-Herţegovina şi 20,7% în Kosovo".

Potrivit raportului, copiii cei mai afectaţi de sărăcie sunt cei care cresc în familii monoparentale, care provin din familii de imigranţi, care aparţin unei minorităţi etnice şi cei care provin din mediul rural sau alte zone dezavantajate. Uniunea Europeană şi-a asumat scoaterea din sărăcie a cel puţin 5 milioane de copii, până în 2030, alocând pentru acest obiectiv 88 de miliarde de euro din bugetul UE pe 2021 - 2027.