Peste 25 de ani cu siguranţă vor fi mai puţine bănci, mai specializate, iar segmentul de bănci comerciale mari va fi mai bine consolidat, a spus, ieri, Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), la conferinţa dedicată celor 25 de ani de activitate a ARB.
Domnia sa a precizat că procesul de consolidare bancară se manifestă în Europa, dar şi în alte zone ale lumii, iar ţara noastră va urma, cel mai probabil, această tendinţă în viitor, având în vedere numărul mare de instituţii de credit şi gradul înalt de fragmentare din sistemul bancar românesc.
Înfiinţată la data de 31 mai 1991 - fiind alcătuită, la vremea respectivă, din 14 bănci - Asociaţia a avut un drum legat de mersul economiei, a precizat, în deschiderea evenimentului, Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB.
Printre altele, domnia sa a menţionat că România a făcut progrese remarcabile şi datorită industriei bancare şi că, de-a lungul acestor ani, băncile nu au solicitat şi nu au primit bani publici ca să-şi continue activitatea.
Radu Graţian Gheţea, preşedintele de onoare al ARB, a vorbit despre începuturile şi istoria Asociaţiei, subliniind: "În 1991, când a luat fiinţă Asociaţia Română a Băncilor, ziarul BURSA publica o fotografie în care o parte din preşedinţii de bănci stăteau jos şi alta - mai sus, o fotografie ce aminteşte de acele fotografii de familie în care cei mai în vârstă stau jos, iar cei tineri - în picioare".
Domnul Gheţea a menţionat că ţara noastră a trebuit să reinventeze bankingul, în ultimii 25 de ani, şi că, la ora actuală, lucrurile sunt aproape identice cu ceea ce se întâmplă în băncile din Uniunea Europeană şi nu numai.
Reprezentantul ARB a explicat: "Ceea ce făceam în 1990 era cu totul altceva decât ceea ce facem acum. România a trebuit să reinventeze bankingul în sistemul bancar. Ce facem noi acum este foarte aproape, dacă nu identic, cu ceea ce se întâmplă în băncile şi în ţările din Uniunea Europeană şi nu numai. A fost o perioadă în care a trebuit să creăm acea simbioză între cunoştinţele bancherilor locali şi mai ales experienţa bancherilor care veneau din alte ţări, cu altă educaţie şi experienţă. În cadrul comisiilor dezvoltate la nivelul Asociaţiei Române a Băncilor s-au dezbătut, de-a lungul timpului, lucruri delicate, grele: constituirea Fondului de Garantare a depozitelor în sistemul bancar sau constituirea Transfond".
Domnul Gheţea precizează că este foarte dificilă coagularea unei poziţii la nivelul conducerii ARB, în contextul în care sunt foarte multe bănci în piaţă (toate fiind membre ARB), iar opiniile sunt, uneori, diferite. Cu toate acestea, însă, au fost coagulate foarte multe puncte de vedere la nivelul ARB. Asociaţia este alcătuită din 23 de comisii de specialitate, a câte circa 30 de membri fiecare, potrivit domniei sale.
Sistemul bancar din România nu poate fi deconectat de la realităţile europene şi globale, a mai spus Sergiu Oprescu, adăugând că, printre elementele care afectează mersul sectorului, se numără scăderea creşterii economice în China, mediul de dobânzi scăzute, reducerea preţului petrolului, reglementarea şi nevoia de reglementare şi supra-reglementare la nivel european şi global şi impactul tehnologiei, al digitalizării.
Conform domniei sale, intermedierea financiară are la bază câţiva parametri, care trebuie avuţi în vedere: stabilitatea financiară, capitalul, lichiditatea şi predictibilitatea reglementărilor şi a legiferării.
Deşi, cantitativ, nivelul de intermediere financiară este unul dintre cele mai slabe la nivel european, din punct de vedere calitativ, sistemul nostru oferă una dintre cele mai bune intermedieri financiare, a mai menţionat domnul Oprescu, exemplificând cu scăderea ratei de neperformanţă a sistemului, care a fost una dintre cele mai rapide din UE - de la 23% la 13%.
Sistemul este obligat să investească în cybersecurity, a mai precizat reprezentantul ARB.
La nivelul lunii martie, în ţara noastră existau 36 de bănci, activele sistemului fiind, la aceeaşi dată, de 82 miliarde euro. O proporţie de 90,3% din total înseamnă active ale instituţiilor cu capital străin.
Soldul creditului, la data menţionată, era de 68,53 miliarde euro, din care 48,43 de miliarde sunt reprezentate de împrumutul neguvernamental şi 20,19 miliarde - de creditul guvernamental.
Tot la nivelul lunii martie 2016, rata creditelor neperformante se situa la 13,52%, indicatorul de solvabilitate - la 19,52% şi raportul credite acordate/depozite atrase - la 87,02%.
Viziunea Asociaţiei Române a Băncilor este să contribuie la consolidarea unui mediu de afaceri sigur, predictibil, tranparent şi de încredere în România. Misiunea ARB constă în dezvoltarea şi consolidarea sectorului financiar bancar ca parte a unei pieţe performante, stabile şi eficiente.
Obiectivele strategice ale ARB sunt să se alinieze la mediul sistemului bancar din zona Centrală şi Est Europeană, să contribuie la prosperitatea economică şi să reprezinte vocea autorizată a industriei.
Potrivit conducerii sale, Asociaţia mai urmăreşte să asigure o mai bună comunicare cu media.
GfK: "Încrederea românilor în bănci a crescut"
Încrederea românilor în bănci a crescut, arată un studiu realizat de GfK, la solicitarea ARB. Acesta arată că 40% din cei intervievaţi au o încredere ridicată în bănci, de la 33% - în 2011, în timp ce 36% au o încredere scăzută în sistemul bancar, comparativ cu 42% - în 2011.
În acelaşi timp, populaţia doreşte să fie mai informată despre termenii financiari, respectiv despre diversificarea riscului, despre dobânda anuală efectivă şi despre capitalizarea dobânzii şi codebitor.
În proporţie de 59%, respondenţii doresc să ştie mai mult în legătură cu modalitatea de contractare a unui credit astfel încât să nu apară probleme financiare, 52% dorind să ştie cum să facă dovada plăţii atunci când achită facturile de utilităţi la bancomat sau pe Internet. 39% dintre cei chestionaţi doresc să afle mai multe informaţii despre cum se face plata cu cardul în magazine.
Referitor la măsurile necesare pe care băncile ar trebui să le ia ca să câştige încrederea populaţiei, 24% dintre români vor dobânzi mai bune, 18% optează pentru comunicare/informare/educare, 17% - pentru corectitudine/seriozitate/respectarea condiţiilor contractuale, 14% - pentru transparenţă/informaţii clare şi 1% - pentru interacţiunea cu un personal amabil şi bine pregătit.
Studiul GfK România a fost realizat în perioada 25 aprilie - 3 mai 2016, pe un eşantion de 1.022 de persoane.
1. Oprescu 25 ani
(mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2016, 00:25)
:)))))))) peste 25 ani??????? Brucan a estimat 20 ani pentru democratie si a gresit, Oprescu o da cu 25 de banking? ce papagal de zero lei.
2. " bancile ... nu au primit bani publici"
(mesaj trimis de MINCINOSUL MINCINOSILOR în data de 27.05.2016, 06:31)
Tasteaza pe Google:
1. Cec. ajutor de stat -a primit !
2. Ing. Ajutor de stat- a primit !
.
.
.
toate banbcile au primit.
Arb lauda de sine pute a kka.
Increderea bancilor a crescut ? Dupa ce au pierdut lupta cu media? A fost o exprimare cam asa, ideea este ca nu comunica ca nu au timp ele lucreaza.
Bancile nu au prevazut Criza din 2007 si acum au viziune pe 25 de ani ?
Arb hai cu picioarele pe Pamant nu mai visa cu ochi deschisi!
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2016, 10:27)
Imprumutul de 20 mld Euro luat de la FMI a avut drept unic scop eliberarea cat mai rapida a RMO-urilor catre banci pentru ca bancuta lui Oprescu sa nu sucombe dupa cresterea cotei de piata in buza crizei. Cateva miliarde din imprumut sau dus plocon la guvernul securist penal pentru acceptarea tuturor conditiilor impuse de catre oligopolul bancar.
2.2. ce masina conduci? (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de The Brute în data de 27.05.2016, 11:15)
cand spui asemenea imbecilitati alegerea corecta poate fi privita ca o buna rata de adecvare a capitalullui firmei la care ti-Ai facut asigurarea de viata.Pe langa vicii ca fumat, bautura , o alta intrebare ar fi: Sunteti de parere ca sistemul bancar a primit ajutor de stat?:-)Tine Monte insa ca un copac e mai brutal decat price mioritic in ciuda faptului conform caruia Codru I Frage cu Rumanu...
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2016, 14:32)
Una pe care nu cred ca ti-o permiti (prea faci caz de teapa BCR :). N-am asigurare de viata. Nu e obligatorie, deci nu trebuie sa ingras pe nimeni. N-am nici vicii, deci nici credite.
Da, sistemul bancar a primit ajutor de stat.
Bancile au aruncat bani pe geam in 2006-2008, cu scadente de 30-40 de ani. RMO-urile de 40% au ajuns imediat la 14%, iar acum sunt modice.
Bancarzii care urla ca se schimba regulile in timpul jocului, ar fi trebuit sa ceara mentinerea RMO la 40% pana la scadenta ipotecarelor acordate. Dar stai ca maimutoii pot fi prostiti usor si facuti la portofel din acronime. :D
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2016, 15:26)
Perfect asta trebuie sa stie poporul ca plateste si cel care nu are imprumut...redresarea bancilor
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2016, 15:26)
Perfect asta trebuie sa stie poporul ca plateste si cel care nu are imprumut...redresarea bancilor
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2016, 12:51)
studiul GFK comandat 9platit) de ARB...nu s-ar fi asteptat nimeni la un asemenea rezultat nu? socant!
3.1. esti complet imbecil... 9platit (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de The Brute în data de 27.05.2016, 14:04)
de aceea traduc penteu intelepti: cifra 9 se refers la clasa contabila 9, adica ALTE CONTURI IN AFARA BILANTULUI, care contine dessouul sintetic 995 , cum ar spune Monsieur Vasilescu FILTRE PRUDENTIALE. De CE sunt FP contabilizate in afara bilantului ar putea constitui o tema de doctor at. Sa incerc la domnul profesor Isarescu sau Georgescu? CE spui, draga Anghel...
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2016, 20:28)
Hmmmmm
O sa imi fac un doctor honoris causa din asta si nu stiu daca ii dau de capat :))))
3.3. deja avem concurenta... (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de The Brute în data de 27.05.2016, 22:05)
Doamna Nouy de la BCE a scris la un deputat al PE sa faca un cadru legislativ incat NPL sa fie transparent. Stirea e frisch...