SIEGFRIED MUREŞAN: "Investiţiile în proiecte transfrontaliere energetice - prioritate pentru împrumuturile acordate prin PNRR"

Parlamentul European solicită Comisiei Europene ca fondurile alocate statelor membre prin facilitatea de creditare prevăzută în Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă să fie utilizate cu prioritate pentru investiţiile transfrontaliere în domeniul energetic, a afirmat deputatul european Siegfried Mureşan (PNL/PPE), după adoptarea de către Legislativul de la Bruxelles a raportului întocmit după primul an de la implementarea planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR).

"România a solicitat Comisiei Europene accesarea tuturor fondurilor europene ce i se cuvin din PNRR, atât fondurile nerambursabile, cât şi creditele. Alte state membre nu au accesat încă complet componenta de credite, dar văd în momentul de faţă că posibilităţile lor de a se împrumuta pe pieţele financiare se înrăutăţesc şi văd că pot primi prin credite din PNRR bani în condiţii mai avantajoase decât ar obţine pe pieţele internaţionale. În momentul de faţă există cam 200 miliarde euro, bani neaccesaţi de statele membre din componenta de credite din facilitatea de redresare şi rezilienţă. Ştim că vor accesa aceşti bani, iar raportul nostru solicită ca aceste fonduri să meargă cu precădere în investiţii în infrastructura energetică, în interconectori şi în reducerea dependenţei energetice faţă de Federaţia Rusă şi în investiţii în noi surse de energie, deoarece aceste proiecte sunt în beneficiul întregii Uniuni Europene, indiferent de statul membru în care sunt realizate", a declarat Siegfried Mureşan, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Bruxelles în faţa reprezentanţilor mass-media din ţara noastră.

Domnul Mureşan a menţionat că facilitatea europeană de redresare şi rezilienţă are o contribuţie pozitivă la redresarea economică ca urmare a crizei generată de coronavirus.

"Pentru mulţi investitori publici, dar şi din zona privată, sprijinul oferit de aceste fonduri europene este esenţial pentru continuarea activităţii economice, pentru continuarea investiţiilor. Aceste fonduri din PNRR au deja o contribuţie pozitivă asupra mediului privat, asupra sectorului economic, contribuţie ce va fi accelerată prin investiţii, prin crearea de locuri de muncă pe măsură ce banii vor fi absorbiţi", a spus Siegfried Mureşan, unul dintre raportorii Parlamentului European pe Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

Deputatul european a arătat că raportul adoptat de Parlament solicită Comisiei Europene să se asigure că statele membre implică autorităţile locale şi regionale în implementarea Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă.

"În Polonia au existat multe corecţii cerute de preşedinţii de regiuni şi de primari, ignorate de guvernul central. În Spania, observăm de asemenea cum priorităţi ale regiunilor autonome spaniole nu au fost avute în vedere de guvern. Banii din PNRR sunt mulţi, presiunea timpului e mare; PNRR poate fi implementat cu succes în România şi în alte state membre ale UE doar printr-un efort comun între autorităţile centrale, judeţene şi cele locale. Guvernul nu va putea implementa cu succes PNRR-ul împotriva voinţei autorităţilor locale. De asemenea este foarte importantă transparenţa în alocarea fondurilor europene pentru a ne asigura că banii ajung la beneficiarii pentru care sumele respective au fost alocate. Vorbim despre 1800 miliarde euro în perioada 2021-2027, din care 700 miliarde euro sunt în PNRR şi alte facilităţi create ca urmare a crizei Covid 19. Cu cât cheltuim mai mult, cu atât avem obligaţia să ne asigurăm că banii ajung la beneficiarii pentru care banii sunt gândiţi", a spus Siegfried Mureşan.

• Modificarea PNRR-ului României pe componenta pensii - dificil de realizat

Raportorul Parlamentului European a precizat, referindu-se la dezbatrea din cadrul coaliţiei guvernamentale PSD-PNL-UDMR privind majorarea pensiilor, că PNRR-urile sunt aproape imposibil de modificat, dacă nu există motive obiective.

"Legislaţia europeană este foarte clară: planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale statelor membre pot fi amendate pe baze obiective. Adică, dacă între momentul adoptării lor de către Comisia Europeană şi momentul actual s-a întâmplat ceva deosebit, ceva ce să justifice o nouă prioritate. Un lucru deosebit care s-a întâmplat a fost invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă. Am văzut cu toţii că trebuie să ne reducem dependenţa energetică de Federaţia Rusă, să investim în noi surse de energie, să investim în interconectori pentru a aduce energia de acolo de unde este, acolo unde este necesară. Deci modificarea, amendarea PNRR-urilor este posibilă pe astfel de baze obiective şi nu ca urmare a unor cereri politice. Nivelul de cheltuieli bugetare din România trebuie să se încadreze în regulile europene, adică deficit de 3% din PIB. Din păcate, România a fost introdusă într-o procedură de deficit excesiv, iar cheltuielile noastre trebuie să se încadreze între anumite limite. Vorbim despre cheltuielile noastre din toate domeniile, inclusiv pensiile. Cea mai bună modalitate a creşterii pensiilor din România va fi să creştem economia, care să ducă la creşterea PIB-ului, fapt ce va atrage automat şi atunci nivelul în care pensiile trebuie să se încadreze conform negocierilor cu Comisia Europeană (n.red. - 9,4% din PIB) va putea fi mai mare", a spus Siegfried Mureşan.

Deputatul european a spus că, înaintare de orice dezbatere din ţara noastră, el se ghidează după decizia comună a coaliţiei de guvernare privind amendarea PNRR în domeniul energetic şi în domeniul securităţii alimentare.

"Eu am văzut o decizie a coaliţiei de guvernare, decizie pe care o consider importantă şi serioasă şi care spune că avem în vedere optimizarea PNRR prin introducerea de proiecte în domeniul energiei, în domeniul securităţii alimentare (irigaţii) şi sprijin pentru sectorul privat, pentru investitori, pentru că foarte multe întreprinderi din România sunt bune, sănătoase, viabile, dar trec printr-o perioadă dificilă din cauza războiului din Ucraina. Toate aceste întreprinderi româneşti trebuie ajutate şi fondurile din PNRR pot fi o sursă în acest sens. Aceasta este o decizie corectă a coaliţiei şi trebuie să ne raportăm la ea. În rest, vorbim doar despre discuţii politice, care nu sunt negociate oficial cu Comisia Europeană. Domnul Ciolacu le poate discuta personal cu colegii săi din Alianţa Socialiştilor şi Democraţilor, dar decizia de amendare a PNRR va fi luată de Comisia Europeană, ca urmare a unei solicitări oficiale din partea guvernului României", a spus Siegfried Mureşan.

Întrebat dacă, din punct de vedere personal, guvernul Ciucă poate obţine o creştere a pensiilor în privinţa reformelor asumate prin PNRR, Siegfried Mureşan a arătat: "Opinia mea este că modificările justificate la PNRR vor fi văzute favorabil de Comisia Europeană. Modificările politice - care nu au la bază criterii obiective - nu vor fi tratate cu aceeaşi deschidere de Comisia Europeană".

• Componente din PNRR, subfinanţate după amendarea acestui plan

În legătură cu modificarea PNRR-ului privind investiţiile din energie şi din domeniul securităţii alimentare, deputatul european a ţinut să precizeze că introducerea unor noi investiţii va diminua alocările stabilite iniţial pe alte componente, dar nu ne-a menţionat care componente din PNRR vor fi afectate.

"Avem la dispoziţie 80 miliarde euro, prin PNRR şi prin cadrul bugetar financiar multianual 2021-2027, comparativ cu cele 60 miliarde euro absorbite de ţara noastră în perioada 2007-2020. Dacă am absorbit 60 miliarde în aproape 15 ani, acum trebuie să absorbim 80 miliarde euro în doar şase ani. Vor fi fonduri pentru toate investiţiile care sunt prioritare pentru România. Fonduri structurale şi de coeziune pentru dezvoltarea structurală, pentru extinderea reţelelor de apă, de canalizare, de electricitate, pentru autostrăzi, modernizarea de căi ferate, reabilitarea de drumuri, pentru sectorul privat, pentru fermieri, pentru dezvoltare rurală, pentrru investiţii în energie. Nu vor avea de suferit proiectele din niciun domeniu; avem suficiente fonduri. Decizia este doar pe ce linii de finanţare vom pune, ce proiecte. Nu se va pune problema unor tăieri, singurele întrebări fiind care este formula optimă de finanţare, ce proiect, pe ce linie de finanţare şi pe ce fonduri europene. Toate proiectele incluse în PNRR sunt importante şi, dacă vom finanţa noi priorităţi, sunt convins că pentru proiectele existente vom găsi finanţare pe alte linii de fonduri europene", ne-a transmis raportorul european pe Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

• Guvernul va construi doar spitalele unde lucrările vor fi finalizate până la 31 decembrie 2026

Deputatul european a mai spus că proiectele care nu vor fi finalizate până la 31 decembrie 2026, nu vor mai fi finanţate de Comisia Europeană din 1 ianuarie 2027.

"Presiunea timpului este cea mai mare pe fondurile din PNRR. De aceea, toate proiectele ce vor fi finanţate prin PNRR trebuie să înceapă cel mai târziu la 31 decembrie 2023 şi să se finalizeze la 31 decembrie 2026. Presiunea timpului este mare, pentru că această lege privind Mecanismul european de redresare şi rezilienţă este în vigoare strict până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv. De la 1 ianuarie 2027, Comisia Europeană nu va mai putea să accepte nicio solicitare de plată pentru PNRR. Aşa prevede actuala legislaţie şi nu putem să prevedem dacă ea va fi modificată în sensul prelungirii termenului final. Spre deosebire de PNRR, la fondurile structurale, după cum bine ştiţi, s-a adăugat formula n+3, care a permis realizarea unor proiecte până la finalul anului 2023 din finanţarea pe cadrul bugetar financiar multianual 2014-2020. Cu alte cuvinte, pe PNRR va trebui să introducem la finanţare doar proiecte despre care suntem siguri că le putem finaliza până la 31 decembrie 2026. În caz contrar, ele nu vor fi decontate de Comisia Europeană", a spus Siegfried Mureşan.

El a menţionat totuşi că nu vor fi luate pentru noile proiecte din energie şi din zona securităţii alimentare din sumele alocate infrastructurii rutiere, dar a lăsat să se înţeleagă că este posibil să nu fie construite sau modernizate atâtea spitale câte au fost trecute iniţial în PNRR, precizând că restul unităţilor sanitare vor putea fi realizate pe fondurile structurale 2021-2027.

"Spitalele sunt eligibile pe PNRR - atât construcţia de noi spitale, cât şi modernizarea sau extinderea spitalelor existente. Este evident că, la final, pe PNRR, trebuie să începem construcţia acelor spitale pe care ştim sigur că le vom finaliza până la 31 decembrie 2026. Cele 200 de unităţi sanitare din comunităţile locale mai mici pot fi făcute, pentru că sunt mici, sunt eligibile, lucrările nu sunt mari încât să nu ne putem încadra până la finalul anului 2026. Guvernul împreună cu Ministerul Sănătăţii va stabili priorităţile, dar eu vă spun că tot ce introducem pe finanţare pe PNRR trebuie să ne asigurăm că poate fi terminat", a concluzionat Siegfried Mureşan.

Plenul Parlamentului European a votat cu 420 voturi pentru, 90 împotrivă şi 83 de abţineri raportul de implementare a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă de 700 de miliarde de euro, raport întocmit de Siegfried Mureşan (PPE/PNL) împreună cu deputaţii europeni Eider Gardiazabal Rubial (Alianţa Socialiştilor şi Democraţilor/PSOE) şi Dragoş Pîslaru (Renew Europe/USRPLUS).