SIF-URILE ŞI FONDUL PROPRIETATEA/BURSA/PRIN RESPINGEREA CONSOLIDĂRII ACŢIUNILOR SIF MOLDOVA, Mircea Ursache, ASF: "Unii membri ai Consiliului ASF au votat împotriva consolidării pieţei de capital"

Reporter: Cum vedeţi evoluţia SIF-urilor, la 25 de ani de la înfiinţarea fostelor FPP-uri?

Mircea Ursache: Devenite fonduri de investiţii la finalul programului de privatizare în masă - PPM (1996), cele cinci SIF-uri au fost listate la bursă în noiembrie 1999.

SIF-urile au avut încă de la început un grad ridicat de lichiditate financiară, pe fondul deţinerii în portofoliile proprii a unor pachete semnificative de acţiuni la societăţi din diferite sectoare ale economiei naţionale, aflate anterior în proprietatea Statului Român.

Evoluţia în timp a SIF-urilor relevă o îmbunătăţire a practicilor de guvernanţă corporativă, menţinerea politicilor de dividend şi în strategiile de diversificare a portofoliului investiţional. Activele din portofoliile acestora, lichiditatea ridicată şi randamentele crescute au fost întotdeauna capabile să atragă interesul investitorilor, fie de retail, fie instituţionali.

Din nefericire, avem şi câteva probleme rămase nerezolvate la nivelul SIF-urilor. Prima se referă la numărul mare de acţionari veniţi din conversia cupoanelor în acţiuni, odată cu transformarea fostelor FPP-uri în SIF-uri. Existenţa în Secţiunea I a Depozitarului Central a acestora, mulţi dintre deţinătorii iniţiali neavând interes sau nemaiexistând, privează economia naţională de importante fonduri circulante, precum şi BVB-ul de lichiditate. Din estimările actuale, valoarea acţiunilor deţinute de Secţiunea I a Depozitarului Central şi care nu sunt tranzacţionate este de peste 300 milioane euro.

După cum opinia publică cunoaşte, am propus Consiliului ASF spre aprobare un proiect al SIF Moldova de consolidare a valorii acţiunilor. Acest demers aprobat de AGEA a SIF Moldova a stârnit interesul tuturor entităţilor pieţei, inclusiv operatorilor de piaţă prin efectele pozitive pe care le-ar fi introdus.

Mai mult decât atât, am considerat că, prin consolidarea valorii acţiunilor, rezolvăm unul din obiectivele ASF de soluţionare a Secţiunii I a Depozitarului Central.

Deşi acţionarii (foşti cuponari) au fost înştiinţaţi de hotărârea AGEA şi au avut posibilitatea timp de peste 8 luni să-şi valorifice acţiunile pe piaţa reglementată la preţul de tranzacţionare, aşa cum rezultă din evidenţe, nu a existat nici un fel de tranzacţie de vânzare. Toate prevederile legale, privind publicitatea şi justa plată a acţiunilor pentru cei care nu doreau participarea la operaţiunea de consolidare au fost respectate. Din nefericire, unii membri ai Consiliului ASF, dintr-o crasă neînţelegere a procesului, au votat împotriva operaţiunii, practic au votat împotriva consolidării pieţei de capital româneşti.

Iată că am avut dreptate când am afirmat că înfiinţarea ASF având sub aceeaşi cupolă pieţe financiare diferite (asigurări, piaţa de capital) va avea efecte negative. De altfel, este lesne de înţeles că diferenţele sunt atât de mari, încât la nivel european se păstrează entităţi diferite (ESMA şi EIOPA) gestionate de persoane cu pregătire de specialitate diferită. Am ajuns astfel să lăsăm în continuare în afara pieţei o "valoare" uriaşă.

Din analiza evoluţiilor deţinerilor din Secţiunea I a Depozitarului Central derivă a doua mare neîmplinire în politica SIF-urilor şi anume, stabilirea pragului de deţinere. Este evident din tabelele prezentate alăturat că pachetele de acţiuni sunt deţinute azi de cei ce au cumpărat pe piaţa reglementată în continuu progres faţă de cuponari (acţionari deveniţi prin donaţia statului).

Astăzi, în condiţiile în care ponderea în structura acţionariatului SIF-urilor o deţin cei ce au achiziţionat acţiuni: SIF OLTENIA - 82%, SIF MUNTENIA -69%, SIF TRANSILVANIA - 89%, SIF MOLDOVA - 96%, SIF BANAT CRIŞANA - 83%, prevederea din Legea 297 de limitare a pragurilor de deţinere este profund neconstituţională, numai acţionarii acestora, în cadrul Adunărilor Generale Extraordinare ale Acţionarilor putând decide.

Menţinerea pragurilor la SIF-uri ar perpetua situaţiile în care prin acţionariatul numeros şi dispersat, unii speculatori acaparează poziţii de control cu o mică fracţiune din capitalul total şi administrează societăţile în favoarea unor grupuri restrânse de interese. Parlamentul României este chemat să soluţioneze şi această barieră, care împreună cu problema consolidării acţiunilor reprezintă trecutul în piaţa de capital.

A treia problemă a SIF-urilor priveşte zona administrativă şi anume reautorizarea funcţiilor cheie în perspectiva adunărilor generale ale acţionarilor din aprilie a.c. pentru alegerea membrilor Consiliilor de administraţie, precum şi a autorizărilor conform AFIA.

Din nefericire, pornind de la un Regulament cu multe hibe despre care m-am pronunţat public şi de la o Procedură profund ilegală care adaugă la Regulament, fără a fi opozabilă celor ce se prezintă la interviurile de reautorizare, Consiliul ASF a intervenit profund grav în voinţa acţionarilor conducând la percepţia că această operaţiune este un prilej de plătit poliţe şi revanşe.

Încălcând Legea nr.24/2000 privind tehnica legislativă, unii membri ai Consiliului s-au bâlbâit în procesul de avizare aflat astăzi într-un blocaj instituţional.

Am atras de nenumărate ori atenţia asupra politicilor profund greşite şi îndreptate împotriva pieţelor financiare nebancare practicate de unii membri ai Consiliului, fie din necunoaştere sau din rea-voinţă.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia Fondului Proprietatea?

Mircea Ursache: Din perspectiva conformării cu obligaţiile legale, putem remarca cu uşurinţă că FP a atins standarde ridicate în ceea ce priveşte asigurarea transparenţei şi informarea corespunzătoare a investitorilor pe piaţa de capital.

În toţi aceşti ani, evoluţia preţului acţiunilor FP a urmat tendinţa generală a pieţei de capital din România. Astfel, în perioada 2011 - 2016, acţiunile FP au cunoscut variaţii negative de până la 31% şi pozitive de până la 58% faţă de preţul de listare, pe fondul multiplelor evenimente societare care au caracterizat emitentul. În linii generale, acţiunile FP s-au apreciat cu 22% faţă de preţul de listare, Fondul fiind printre singurii componenţi ai indicelui BET-FI, care a urmat tendinţa acestuia (+22%).

Capitalizarea FP, calculată în valoare absolută a înregistrat o creştere de 46% la finalul anului 2016 faţă de finalul anului 2011, iar capitalizarea FP raportată la capitalizarea totală a BVB s-a situat între 5,85% si 8,58%.

Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni FP la BVB reprezintă în medie 21% din rulajul anual al BVB (media a fost calculată pentru tranzacţiile înregistrate în perioada 2011-2016 pentru segmentul de piaţă REGS).

Administrarea FP s-a realizat prin exercitarea acestei atribuţii de către Franklin Templeton Investment Management Ltd. - Sucursala Bucureşti, până la data de 31.03.2016, iar ulterior acestei date, în conformitate cu votul acţionarilor companiei exprimat în luna octombrie 2015, administrarea a fost preluată de către Franklin Templeton International Services SARL Luxembourg (aflată sub supravegherea CSSF - Luxemburg), în calitate de administrator unic, această entitate delegând realizarea activităţilor privind administrarea portofoliului şi distribuţia către Franklin Templeton Investment Management Ltd. - Sucursala Bucureşti, în calitate de administrator delegat.

Politica investiţională a Fondului Proprietatea a fost, până în prezent, publicată anual, de către administrator, prin prezentarea Declaraţiei de politică investiţională, document supus aprobării acţionariatului companiei şi care prezintă scopul, obiectivele investiţionale precum şi procesul de adoptare a deciziilor privind selectarea investiţiilor, în concordanţă cu obiectivele investiţionale.

În acord cu politica investiţională aflată în vigoare, administratorul a asumat, în exercitarea actului de administrare a fondului, atât obiective investiţionale, cât şi obiective de performanţă (discount; VAN).

La nivelul Fondului Proprietatea, în aplicarea strategiilor stabilite de către acţionari au fost derulate o serie de programe de răscumpărare acţiuni (programe buy-back), cât şi programe de returnare de capital către acţionari, evoluţia acestora fiind prezentată în tabelul de mai jos.

Punerea în practică, de către administrator, a strategiilor adoptate de către acţionarii Fondului Proprietatea, a condus la o reducere semnificativă a capitalului social al companiei, înregistrându-se un ritm accelerat, în special în ultima parte a perioadei supuse atenţiei.

Fondul Proprietatea este, de la listarea din ianuarie 2011, cea mai tranzacţionată companie de la BVB, contribuind semnificativ la lichiditatea bursei locale, dar atât valoarea totală, valoarea medie zilnică, cât şi volumul tranzacţiilor cu acţiuni FP s-a redus gradual. Diminuarea lichidităţii FP a avut loc pe măsură ce structura acţionariatului FP s-a schimbat în favoarea investitorilor instituţionali (mai ales străini).

Reporter: ASF a cerut, anul trecut, Fondului Proprietatea să prezinte alternative la programele de răscumpărare. Ce s-a întâmplat?

Mircea Ursache: Până în prezent, Fondul Proprietatea nu a discutat în organismele sale statutare şi nu a transmis public intenţia de a prezenta şi alte alternative la programele de răscumpărare.

Reporter: Cum apreciaţi administrarea SIF-urilor şi a FP, în funcţie de obiectivele iniţiale?

Mircea Ursache: Obiectivele unui organism de plasament colectiv constituit ca societate pe acţiuni sunt stabilite de acţionarii acestuia, care au pârghiile necesare pentru stabilirea strategiilor de dezvoltare, dar şi pentru alegerea organelor de conducere care să implementeze aceste strategii, precum şi a societăţii de administrare (acolo unde este cazul).

Consiliul de administraţie/membrii Directoratului unei entităţi reglementate au responsabilitatea de a se asigura că deciziile investiţionale sunt compatibile cu strategia aprobată şi vor acţiona cu onestitate, corectitudine şi diligenţă profesională în vederea protejării intereselor investitorilor şi a integrităţii pieţei.

ASF supraveghează aceste societăţi din perspectiva regulilor de transparenţă, de conduită şi de prudenţialitate.

Apreciem că SIF-urile au constituit un reper important în evoluţia BVB, asigurând un nivel semnificativ de lichiditate, conturând de-a lungul anilor o politică predictibilă în ceea ce priveşte acordarea de dividende. Pentru mulţi români, SIF-urile au fost primul contact cu Bursa de Valori, o parte dintre aceştia alegând să îşi diversifice portofoliile pornind de la acţiunile SIF dobândite în cadrul Programului de Privatizare în Masă. SIF-urile au avut şi meritul de a acorda acces investitorilor, deşi indirect, la o serie de companii din portofoliu importante pentru economia românească în ansamblul său, dar care nu au fost însă aduse la cota bursei.

În privinţa FP, implementarea politicilor investiţionale s-a realizat, în principal, prin vânzarea de participaţii, investiţiile realizate fiind reprezentate, de regulă, de operaţiuni de majorare a capitalului social al unor companii din portofoliu. Politica de administrare a vizat preponderent remunerarea cât mai avantajoasă a acţionarilor, prin diverse modalităţi (programe de răscumpărare, returnare de capital) şi nu o politică activă de investire în scopul creşterii profitabilităţii, prin calibrare permanentă a portofoliului la evoluţia pieţei.

În cazul FP, discount-ul actual între preţul de piaţă şi VUAN este de aproximativ 33%. Comparativ, în cazul SIF-urilor nivelul discount-ului se situează între circa 36 % şi 55%. Aşa cum se poate observa din graficul de mai jos, deşi obiectivul declarat al operaţiunilor de distribuire de capital prin diminuarea valorii nominale a acţiunilor şi de buy-back este acela de a diminua discount-ul între valoarea nominala şi cea de piaţă, acesta se menţine relativ constant.

Reporter: Care consideraţi că a fost aportul SIF-urilor şi FP la dezvoltarea Bursei de Valori Bucureşti?

Mircea Ursache: Încă de la listare, SIF-urile din 1999 şi FP din 2011, au contribuit la stimularea mediului investiţional şi la creşterea lichidităţii bursiere, reprezentând o alternativă de investiţie viabilă. Pentru BVB, listarea unor fonduri de asemenea dimensiuni a condus, în primul rând, la creşterea semnificativă a lichidităţii bursiere şi a nivelului total al capitalizării bursiere.

Cele cinci SIF au deţinut anual, dintr-o medie de 85 societăţi emitente pe Segmentul Principal, o pondere de aproximativ 3% din capitalizarea bursieră a BVB.

Capitalizarea bursieră a FP a avut, la finalul anului 2016 o pondere de 5,85% din total capitalizare bursieră, ceea ce presupune o creştere semnificativă (+46%) a capitalizării acestui emitent comparativ cu finalul anului 2011 (anul listării pe BVB).

La finalul anului 2016, tranzacţiile cu acţiuni emise de SIF-uri şi FP deţineau o pondere de aproximativ 27% din numărul total al tranzacţiilor derulate pe BVB.

Fondul Proprietatea, în calitate de acţionar semnificativ, a avut un rol activ în listarea pe bursă a companiilor care au statul român în calitate de acţionar majoritar. Totodată, FP şi SIF au contribuit la creşterea transparenţei în cadrul societăţilor comerciale aflate în portofoliul acestora.

Reporter: Aţi anunţat eliminarea pragului de deţinere la SIF-uri în 2017. În ce interval de timp vedeţi o lege în acest sens?

Mircea Ursache: Am prezentat pe larg poziţia mea referitoare la pragul la SIF-urilor.

Reconfigurarea cadrului legal incident actualelor AOPC reprezintă un obiectiv strategic al ASF, nefiind o obligaţie care derivă dintr-un act normativ comunitar. Emiterea unui pachet legislativ nu se bazează expres pe intenţia autorităţii de a abroga anumite articole din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, ci pe necesitatea de a actualiza şi completa cadrul legal incident acestor entităţi financiare, ce datează din anul 2004. În cursul anului 2017, ASF va propune un proiect de act normativ privind reglementarea fondurilor de investiţii alternative în România, dar decizia finală privind dispoziţiile finale şi tranzitorii ale proiectului va aparţine forului legislativ.

Reporter: Ce schimbări va aduce legislaţia fondurilor alternative de investiţii?

Mircea Ursache: Viitoarea legislaţie privind reglementarea fondurilor de investiţii alternative va cuprinde o nouă clasificare a actualelor AOPC, în funcţie de tipul de investitori către care se adresează, strategia investiţională urmărită şi tipurile de active eligibile. Aceste noi categorii de organisme de plasament colectiv vor fi configurate pornind de la strategiile investiţionale enumerate în Regulamentul (U.E.) 231/2013, parte a pachetului legislativ aferent Directivei 61/2011/UE - DAFIA şi de la experienţa acumulată de alte state membre UE, cu luarea în considerare a observaţiilor primite de la Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România şi de la ceilalţi membri ai grupului de lucru consultativ creat de ASF, pentru sprijinirea procesului de elaborare a noului pachet legislativ.

Reporter: Care este contribuţia ASF la dezvoltarea pieţei de capital şi la obţinerea statutului de piaţă emergentă?

Mircea Ursache: Începând cu anul 2013, Autoritatea de Supraveghere Financiară a intensificat măsurile de consolidare a unui cadru integrat de funcţionare şi supraveghere a pieţelor financiare nonbancare, a participanţilor şi a operaţiunilor derulate pe aceste pieţe, cu scopul de a transforma şi a îmbunătăţi pieţele financiare supravegheate, de a spori calitatea serviciilor şi gradul de încredere a consumatorilor de servicii financiare şi atractivitatea acestor pieţe pentru investitorii instituţionali - elemente esenţiale pentru crearea premiselor unei dezvoltări de durată a economiei româneşti.

Astfel, în anul 2014, ASF a demarat la nivelul autorităţii scadenţarul STEAM. Scopul principal al acestuia a fost acela de punere în aplicare a unor măsuri strategice pentru reclasificarea pieţei de capital din România dintr-o poziţie de "piaţă de frontieră" deţinută în prezent, într-una de "piaţă emergentă".

Obiectivele proiectului vizează:

-stimularea creşterii numărului de emitenţi şi a lichidităţii pieţei,

-dezvoltarea pieţei de obligaţiuni,

-consolidarea şi modernizarea infrastructurii pieţei de capital,

-revizuirea legislaţiei primare şi secundare,

-dezvoltarea pieţei de retail şi educaţia financiară.

Un pas important pentru atingerea obiectivului privind stimularea numărului de emitenţi şi al lichidităţii pieţei de capital a fost soluţionarea problematicii pieţei RASDAQ. ASF a susţinut soluţionarea de către forurile legislative a acestei problematici, precum şi iniţiativele de modificare a Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, pornind de la necesitatea completării cadrului legal primar, ca urmare a experienţelor şi a noutăţilor intervenite de la momentul emiterii legii. Având în vedere că în anul 2013, statutul pieţei RASDAQ nu era clarificat încă la nivel legislativ, soluţionarea acestei problematici s-a concretizat prin adoptarea Legii nr. 151/2014 şi a Regulamentului nr. 17/2014, emis în vederea punerii în aplicare a prevederilor legii menţionate. În baza acestor reglementări primare şi secundare, s-a finalizat restructurarea pieţei RASDAQ şi a pieţei valorilor mobiliare necotate, rezultând un număr de 311 societăţi ale căror acţiuni se tranzacţionau pe piaţa RASDAQ/piaţa valorilor mobiliare necotate. Aceste societăţi s-au transferat pe piaţa reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare, în urma exprimării voinţei acţionarilor în cadrul AGEA a societăţilor.

Astfel, la finalul celor 12 luni de la intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 151/2014, respectiv la data de 27.10.2015, activitatea pieţei RASDAQ şi a pieţei valorilor mobiliare necotate a încetat.

Un alt obiectiv principal al Proiectului STEAM l-a constituit realizarea unui cadru legislativ suplu care să contribuie semnificativ la îmbunătăţirea accesibilităţii şi atractivităţii pieţei de capital din România, cu scopul final de promovare a statului pieţei de capital din România de la nivelul unei pieţe de frontieră la statutul de piaţă emergentă.

Urmare a strânsei colaborări dintre ASF şi principalii actori pe piaţa de capital, în contextul proiectului derulat de către Coaliţia pentru Dezvoltarea României în cadrul proiectului denumit sugestiv "OPT BARIERE SISTEMICE ÎN CALEA DEZVOLTĂRII PIEŢEI DE CAPITAL MODERNE DIN ROMÂNIA", s-a revizuit legislaţia primară şi secundară în domeniul pieţei de capital. Obiectivele acestui demers au fost identificarea şi eliminarea restricţiilor de natură legislativă care limitau potenţialul de creştere şi dezvoltare durabilă a pieţei din România.

Astfel, prin emiterea Ordonanţei de Urgenţă nr. 90/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital şi a Legii nr. 10/2015, s-au adus modificări şi completări Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu scopul simplificării procedurilor şi a documentaţiei necesare participării acţionarilor la adunările generale ale acţionarilor, al stabilirii unor reguli detaliate pentru asigurarea unei mai bune protecţii a intereselor acţionarilor şi al detalierii unor prevederi privind plata dividendelor. În egală măsură, s-a urmărit introducerea unor norme aplicabile pentru listarea pe pieţe din state membre, prin intermediul titlurilor de interes, a acţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată din România. Aceste demersuri legislative au fost susţinute de un proces continuu al ASF de transparentizare, reanalizare şi ajustare a tarifelor şi comisioanelor percepute, astfel încât acestea să fie competitive în concurenţă regională cu alte pieţe, să încurajeze atragerea de capitaluri şi investitori.

În plus, pentru facilitarea operaţiunilor de împrumut şi a celor privind vânzarea în lipsă, operaţiuni ce reprezintă un mecanism necesar creşterii lichidităţii pe piaţa de capital, ASF a purtat o serie de discuţii cu participanţii la piaţă şi a adoptat o serie de modificări legislative, obiectivul principal fiind acela de a simplifica regimul operaţiunilor de acest gen, în linie cu cerinţele reglementărilor europene.

În scopul atragerii investitorilor de retail pe piaţa de capital şi dezvoltării pieţei de instrumente cu venit fix, prin colaborarea între Autoritatea de Supraveghere Financiară, Bursa de Valori Bucureşti şi Ministerul Finanţelor Publice, s-au realizat cu succes operaţiuni de emisiune de titluri de stat dedicate investitorilor de retail.

De asemenea, s-au urmărit consolidarea şi modernizarea infrastructurii pieţei de capital, prin lansarea unui plan de măsuri cu privire la instituirea de mecanisme eficiente pentru protecţia împotriva furtului, a pierderii şi utilizării abuzive/neautorizate a instrumentelor financiare ale clienţilor.

Fuzionarea celor doi operatori de piaţă existenţi în prezent pe piaţa de capital din România, Bursa de Valori Bucureşti şi SIBEX Sibiu Stock Exchange, reprezintă un demers care ar trebui finalizat în cursul acestui an, demers care, în opinia ASF, ar conduce la consolidarea instituţiilor pieţei de capital şi ar creşte încrederea investitorilor în piaţa locală românească.

Creşterea lichidităţii pieţei constituie un obiectiv important pentru anul 2017. Acest obiectiv poate fi atins atât prin eforturile susţinute ale bursei de valori de atragere de noi emitenţi, cât şi prin disponibilitatea autorităţilor guvernamentale de a lista pachete de acţiuni deţinute la operatori economici naţionali.