SISTEMELE PUBLICE DE PENSII - REDUCERE SEMNIFICATIVĂ A GENEROZITĂŢII BENEFICIILOR  Crinu Andănuţ: "Mitul siguranţei şi generozităţii pensiei de la stat este zdruncinat"

Sistemele publice de pensii din toată lumea au suferit în ultimii ani, de la debutul crizei globale, o reducere semnificativă a generozităţii beneficiilor, potrivit datelor compilate într-un studiu al Federaţiei Internaţionale a Administratorilor de Fonduri de Pensii (FIAP), care citează şi concluzii ale unor cercetări ale Băncii Mondiale, anunţă Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). În această perioadă, zeci de state şi-au reformat sistemele publice de pensii, reducând din beneficii în încercarea de a reechilibra bugetele de pensii de stat, pe fondul crizei economice şi a tendinţelor demografice defavorabile.

Reformele parametrice din sistemele publice de pensii au vizat cel puţin una dintre următoarele măsuri, deşi numeroase state au optat pentru un mix de politici: creşterea contribuţiilor, creşterea vârstei de pensionare, creşterea stagiului minim de cotizare, reducerea efectivă a pensiilor, reducerea generozităţii mecanismelor de indexare a pensiilor, creşterea bazei de impunere.

Potrivit analizei realizate de FIAP, toate aceste măsuri întreprinse în ultimii 2 ani au avut următoarele efecte asupra mediului economic şi asupra salariaţilor integraţi în sistemele de pensii de stat: creşterea poverii fiscale asupra forţei de muncă şi asupra afacerilor; costuri mai mari (în termeni de contribuţii) pentru a obţine o pensie mai mică; o perioadă mult mai mare de contribuţie pentru a obţine o pensie pentru o perioadă mult mai mică; per total, o reducere dramatică a generozităţii pensiilor de stat, tradusă prin rate de înlocuire (a salariului prin pensie) semnificativ reduse faţă de perioada anterioară.

"Aceste studii, bazate pe analiza legislativă incontestabilă şi statistici certe, pun lucrurile în perspectiva corectă. O primă concluzie este că mitul siguranţei şi generozităţii pensiei de la stat este zdruncinat serios, pentru cei care încă mai cred în el - şi asta nu doar în România sau în Europa, ci în întreaga lume", a comentat Crinu Andănuţ, preşedintele APAPR. Domnia sa a completat: "Practic, salariaţii contribuie cu tot mai mulţi bani şi tot mai multă vreme pentru a primi o pensie tot mai mică pentru o perioadă tot mai redusă, ceea ce încalcă nu doar principiul contributivităţii, ci şi logica elementară.

În al doilea rând, este evident faptul că reforma pensiilor de stat, introdusă cu greu în ultimii 2 ani în România, se aliniază tendinţelor globale în materie: problemele sistemelor de pensii publice, fie ele de natură bugetară, economică sau demografică, sunt structurale, endemice şi sunt aceleaşi peste tot, necesitând măsuri de corecţie similare în toate statele lumii. Pe de altă parte, observăm din analiza FIAP că Ro-mâ-nia a efectuat una dintre cele mai dramatice corecţii în sistemul public de pensii, mixând mai multe măsuri de reformă, fapt cauzat de dezechilibrele deosebit de grave existente în sistem anterior noii legi a pensiilor. Paradoxal, realitatea ne-ar putea demonstra foarte rapid, în următorii 1-2 ani, că nici măcar aceste măsuri dure de corecţie nu sunt suficiente pentru a echilibra cât de cât sistemul, ceea ce ar putea duce la necesitatea de noi reforme parametrice. În al treilea rând, această reducere a beneficiilor din sistemul public de pensii trebuie compensată cumva, iar soluţia optimă este economisirea privată, fie individuală, fie de grup, în cadrul sistemelor de pensii private. Are astfel loc, la nivel global, trecerea de la statul paternalist care, teoretic, are grijă de pensiile cetăţenilor, la pensia realizată pe cont propriu, prin economisire şi capitalizare. În sistemul public de pensii, "drepturile" salariaţilor de astăzi reprezintă doar promisiuni viitoare tot mai incerte, după cum arată analiza. În schimb, în sistemul privat de pensii, "drepturile" salariaţilor de astăzi sunt bazate pe o acumulare certă de resurse financiare, care, administrată corespunzător, va suplimenta considerabil nivelul tot mai redus al pensiei de la stat".

Potrivit analizei FIAP, criza economică a accelerat într-adevăr reformele parametrice, însă nu criza, ci caracterul profund nesustenabil al sistemelor de pensii de stat este cauza fundamentală a acestor măsuri. "Dovada clară în acest sens o reprezintă faptul că, şi anterior crizei începute în 2007-2008, zeci de ţări de peste tot din lume au operat tăieri similare de beneficii în sistemele lor de pensii, potrivit unei analize realizate de Banca Mondială şi care se referă la perioada 1995-2005", se arată în comunicatul APAPR. Astfel, 57 de state au majorat nivelul contribuţiilor sociale pentru pensii, 28 de state au redus generozitatea formulelor de calcul a beneficiilor de pensii, 18 state au majorat vârsta legală de pensionare, 14 state au lărgit baza de impozitare în sistemul de pensii şi/sau au redus mecanismul de indexare, 10 state au majorat stagiul minim obligatoriu de cotizare pentru obţinerea unei pensii.