Situaţia Bank of Cyprus România - incertă, în continuare

Banca Centrală a Ciprului (Central Bank of Cyprus - CBC) a decis luni seară prelungirea suspendării operaţiunilor sucursalei din România a Bank of Cyprus (BoC) cu încă două zile. Dacă, săptămâna trecută, oficialii sucursalei locale a ins-tituţiei de credit cipriote declarau că aceasta ar fi trebuit să îşi reia activitatea pe 23 aprilie, luni seară, domniile lor au anunţat că sus-pendarea BoC va continua cu încă două zile.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat că situaţia Bank of Cyprus, sucursala România, a fost soluţionată, dar că nu poate da mai multe detalii: "Nu pot să spun care este soluţia. (...) Ce pot să spun este că soluţia este deja găsită şi aceste două zile sunt necesare pentru proceduri tehnice. Toate depozitele de la această sucursală vor intra, începând cu 25 aprilie, sub incidenţa legii române. (...) Înţeleg foarte bine îngrijorările şi nerăbdarea oamenilor care au bani la această bancă, dar nu pot să spun mai mult".

Acest lucru poate însemna ori că BoC Romania a fost cumpărată de o bancă având personalitate juridică românească, ori că BoC se tranformă din sucursală în filială, şi atunci, poate interveni banca-punte, in-trând, astfel, sub supraveghearea BNR, sau că depozitele sunt transferate către o bancă românească.

Săptămâna trecută, CBC a respins ofertele depuse de Banca Transilvania şi Raiffeisen Bank pentru preluarea totală sau parţială a BoC Româ-nia, cele două oferte fiind considerate mult prea mici în comparaţie cu ceea ce a evaluat comitetul de restructurare a sistemului bancar cipriot, prin consultanţi, potrivit surselor din piaţă.

Surse bancare s-au declarat reticente cu privire la posibila vânzare a sucursalei BoC din România, sus-ţinând că, dacă ar fi existat un cumpărător viabil, autorităţile l-ar fi anunţat public.

Analistul economic Florin Cîţu preciza, ieri, prin intermediul unei reţele de socializare: "Faptul că încă nu ştim cine este cumpărătorul, în cazul în care acesta există, arată că numele nu este tocmai unul care să dea încredere. Se joacă totul pe încrederea în sistemul de garantare local. Putem spune cu certitudine că mitul atractivităţii activelor din piaţa locală a fost spulberat. Cumpărătorul BoC, dacă există, este doar un vehicul pentru a transfera depozitele sub incidenţa legii române. Se joacă totul pe o singură carte, încrederea în BNR şi sistemul de garantare local".

În cazul în care o bancă cu personalitate juridică înregistrată în ţara noastră ar periclita stabilitatea financiară pe plan local, s-ar putea constitui, conform BNR, prin Ordonanţă de Urgenţă, o bancă-punte, deţinută de Fondul de Garantare a Depozitelor (FGDB), care ar prelua, preţ de 2 ani, activele şi pasivele băncii, până când BNR ar finaliza operaţiunea de vânzare către un investitor solid. Ca reacţie la actuala criză financiară globală, banca-punte a fost deja inclusă în setul de măsuri de stabilizare din mai multe state ale Uniunii Europene, precum Germania, Marea Britanie, Republica Cehă şi Irlanda, însă, deşi au apărut opinii în piaţă conform cărora şi în cazul BoC ar putea fi înfiinţat asemenea instrument financiar, instituţia de credit nu are personalitate juridică înregistrată în ţara noastră. Drept urmare, constituirea băncii-punte nu poate fi o soluţie viabilă, ne-au declarat sursele din piaţa bancară.

Unde vor fi transferate activele şi pasivele BoC rămâne, aşadar, în continuare, marea întrebare.

Surse din piaţa bancară susţin că filiala din ţara noastră a Marfin Bank ar putea prelua depozitele şi o parte a creditelor BoC. Marfin Bank este filiala din România a Băncii Populare din Cipru (Laiki Bank). La începutul lunii aprilie, Lai-ki Bank, care avea sucursală în Marea Britanie şi funcţiona sub incidenţa legii din Cipru, întocmai ca BoC în România, şi-a transferat toate depozitele la filiala britanică a BoC.

Potrivit Bloomberg, 15.000 de conturi au fost transferate, la momentul tranzaţiei, totalizând aproximativ 317 milioane de euro.

Întrebarea care persistă, în acest context, vizează ce anume se va întâmpla cu creditele la sucursala locală a BoC. Potrivit surselor din piaţă, este posibil ca acestea să ajungă la aceeaşi bancă ce ar prelua şi depozitele, creditele neperformante, însă, având să fie trimise în Cipru sau vândute ca portofolii de creanţe către recuperatori.

La începutul lunii, Piraeus Bank România a anunţat că a vândut către firma poloneză de recuperare a datoriilor Kredyt Inkaso Portfolio In-vestments un portofoliu de creanţe în valoare de 57,5 milioane lei, în prezent, în ţara noastră, cesiunile de creanţe realizându-se şi la mai puţin de 10% din valoarea împrumutată.

În prezent, CBC caută să numeas-că, în cursul acestei săptămâni, un consiliu interimar de directori, care să funcţioneze până în septembrie, când ar fi ales unul nou.

Luni seară, preşedintele cipriot Nicos Anastasiades şi guvernatorul Băncii Centrale din Franţa, Christian Noyer, au intrat într-o polemică privind modul în care este percepută la nivel global situaţia din Cipru. Dacă Anastasiades a comparat măsurile adoptate în ţara sa cu un "porcuşor de Guineea" pe care se efectuează experimente, susţinând că "principalul scop al unui precedent este de a servi stabilirii de norme pentru ca acestea să fie aplicate în mod repetat la nivel universal", Noyer a subliniat că, în Cipru, s-a aplicat un "tratament excepţional", însă nu poate fi numit "precedent sau model pentru managementul de criză în cazuri viitoare", precizează Reuters.

Amintim că, la sfârşitul lunii trecute, ministrul de finanţe olandez, Jeroen Dijsselbloem, actualul şef al Eurogrup, a afirmat public că Cipru ar putea fi un model de terapie pentru băncile intrate în criză, retrăgându-şi ulterior declaraţia. Mai mult, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a reiterat recent că soluţia adoptată pentru Cipru nu reprezintă un model în încercarea de a îndepărta temerile că depozitele vor deveni o sursă de finanţare a băncilor cu probleme din zona euro.

Reuniţi în urmă cu două săptămâni la Dublin, Miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană (UE) au discutat legea privind rezoluţia bancară, ce ar urma să intre în vigoare începând cu anul 2015 şi care vizează utilizarea tuturor pasivelor băncilor aflate în dificultate, mai puţin a depozitelor garante de până în 100.000 euro, pentru recapitalizarea acestora.