Societatea "modestiei"

O ştire bizară mi-a atras atenţia zilele trecute. Autorităţile locale din Stockholm au anunţat că vor interzice anumite reclame în spaţiul public. Momentan, se pare că interdicţia afectează doar panourile deţinute de primă-rie. Este vorba de interzicerea reclamelor cu femei în posturi senzuale, care le "obiectifică" sau care prezintă "stereotipuri". Mai pe româneşte: vor fi cenzurate în primul rând reclamele cu femei dezbrăcate.

Pare de glumă, dar nu este. Miza este foarte serioasă. Vedeţi, Occidentul modern este un gen de societate complet diferită de toate celelalte (să le numim "societăţi tradiţionale", în lipsa unui termen mai bun). Sistemul occidental este unul clădit în jurul ideii de libertate individuală.

Asta presupune mai multe lucruri. Unul, însă, ne interesează cu deosebire. Libertatea femeilor. În Occident femeile au ajuns la un grad de libertate care este, pur şi simplu, inimaginabil într-o societate tradiţională. Se pot angaja, sunt libere să meargă singure pe stradă, au dreptul să voteze şi să facă politică, sunt educate etc. În societăţile tradiţionale, dimpotrivă, ordinea socială presupune restrângeri formidabile în primul rând pentru femei. Aici, de regulă, ele nici măcar nu pot face lucruri elementare, cum ar fi să se vadă cu oameni străini de familie sau să vorbească cu cine doresc.

Un element central al acestei libertăţi recunoscute femeilor este aceea de a îşi exprima sexualitatea. Aici, probabil, diferenţa faţă de societăţile tradiţionale este maximă. În Occident femeile nu mai sunt căsătorite de familie şi nu mai devin maşini de făcut copii de la vârsta pubertăţii. Ele pot să aibă "prieteni" fără să li se arunce acid în faţă, precum se întâmplă acum prin satele din Pakistan. Au dreptul să poarte fustă scurtă fără să fie linşate pe stradă.

De aceea, se poate spune că societăţile occidentale nu sunt doar libere, ci şi libertine. Acest libertinism este - fie că personal ne place, fie că nu - o componentă esenţială a spiritului liberal modern.

Stânga occidentală a anilor 60' era, în acest sens, libertină. Sutiene aruncate pe scenă, cântece despre dragoste (liberă), o atudine în general relaxată faţă de sex. Dreapta, la rândul ei, evoluă în aceeaşi direcţie. Generaţia Woodstock şi capitalismul modern vor-beau, în această privinţă, aceeaşi limbă. Libertatea moravurilor devenise o valoare centrală.

Acum, exact această libertate este luată la ţintă de noua Stângă. Activiştii săi încruntaţi au înţeles că aici este cheia problemei. De aceea, sub pretextul combaterii unor păcate definite metafizic ("sexism"), ea doreşte să promoveze o societate a "modestiei".

Noii puritani au pornit într-o campanie de extirpare a păcatului cărnii. La presiunea lor, spre exemplu, au fost interzise în Formula 1 aşa-numitele "grid-girls" (fetele acelea drăguţe care se afişau lângă maşini înaintea startului). Am citit un interviu cu una dintre aceste tinere, devenite peste noapte şomere. Ea atrăgea atenţia că grid-girls, departe a fi simple proptele estetice angajate cu ora, erau de fapt angajate după examene competitive, practic toate fiind fani ai sporturilor cu motor.

Absurdul a ajuns foarte departe. În 2016 Playboy, celebra revistă "pentru bărbaţi", a anunţat că va renunţa la pozele cu femei goale. Stupiditatea a durat fix un an. În 2017, probabil după impactul cu realitatea pieţei, revista a revenit la sentimente mai... liberale.

Uneori atacul asupra libertăţii de exprimare este gradual. Au fost interzise reclame la cosmetice sub pretexul că acestea sunt "nerealiste". Alteori atacul este brutal, chiar după standardele brigăzilor de "agitaţie". În Marea Britanie au fost interzise reclame care prezintă personaje ale familiei tradiţionale prezentate în rolurile lor obişnuite. Motivul? Aceste reclame ar... afecta "aspiraţiile" femeilor. Înţelegem de aici că dacă o femeie vede o reclamă cu altă femeie care găteşte, atunci va avea un şoc nervos. Va rămâne marcată toată viaţa! Ce ar fi acceptabil, în acest caz? Presupun că o reclamă cu un marţian "non-binar"...

Stânga a ajuns astfel, să sprijine idealul unei societăţi încuiate, represive. Una a fustelor lungi, a părului ascuns sub batic, şi a privirii în pământ. O societate în care instituţiile fac procese de intenţie indivizilor. Una în care ironia, flirtul şi curiozitatea faţă de sexul opus sunt îngropate sub betonul dezaprobării. Unde nudul omenesc este demonizat.

Aliatul Stângii în această întreprindere liberticidă este Islamul radical. Exact ca activiştii Stângii, şi islamiştii radicali propăvăduiesc o societate în care femeile sunt "modeste". Justificarea ideologică este, desigur, alta, însă coincidenţa scopurilor este remarcabilă. Fără ruj, fără muzică "obscenă", fără părţi ale corpului expuse provocator.

Acesta este proiectul unei societăţi profund represive. Una în care indivizii trataţi ca nişte infantili, iar statul sus-ţine că are un mandat "moral" să îi cenzureze chiar şi în sfera celor mai intime plăceri sau dorinţe.