Sondaj BEI: Şocul din sectorul energetic a afectat puternic firmele româneşti

Şocul din sectorul energetic a afectat puternic firmele din ţara noastră, circa o treime raportând o creştere mare a cheltuielilor cu energia, în comparaţie cu firmele din Statele Unite, conform unui sondaj al Băncii Europene de Investiţii (BEI) ce a fost prezentat ieri în cadrul unei conferinţe găzduită de BNR.

Pe de altă parte, companiile din ţara noastră în ansamblu au au manifestat o rezistenţă peste aşteptări în faţa încetinirii creşterii economice şi prioritizează extinderea capacităţilor de producţie, potrivit BEI.

Conform sondajului, care a fost realizat în aprilie-iulie anul trecut, în medie, firmele din ţara noastră erau relativ optimiste cu privire la intenţiile lor de investiţii pentru 2023, în ciuda încetinirii creşterii economice şi a înăspririi politicii monetare. Sondajul BEI privind investiţiile a vizat peste 12.000 de companii din Uniunea Europeană şi 800 de companii din Statele Unite.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat: "Ne bucurăm să vedem că, potrivit constatărilor BEI, imaginea generală a investiţiilor în România s-a îmbunătăţit faţă de ediţia anterioară. De exemplu, aşteptările legate de climatul economic au crescut substanţial în România. De asemenea, conform sondajului, firmele româneşti manifestă un nivel mai ridicat de optimism decât media Uniunii Europene atunci când sunt întrebate despre disponibilitatea finanţării interne şi externe".

Potrivit sondajului, întreprinderile româneşti (72%) au fost afectate în mod deosebit de şocul energetic, similar întreprinderilor din UE (68%). Firmele româneşti au avut aceeaşi probabilitate precum cele din UE în ansamblu (94% faţă de 95%) de a fi răspuns la şocul energetic prin adoptarea uneia sau mai multor strategii relevante. Strategiile cel mai frecvent citate de firmele din ţara noastră au fost căutarea de economii/eficienţă energetică (83%), renegocierea contractului de energie (65%) sau modificarea mixului energetic (64%). De asemenea, o treime dintre companiile româneşti (35%) menţionează ca strategie sau prioritate oprirea sau reducerea producţiei anumitor bunuri, peste media UE (24%).

În ceea ce priveşte barierele în calea comerţului internaţional, întreruperile în lanţul de aprovizionare global (61%) şi respectarea noilor reglementări/standarde/certificări (58%) sunt principalele obstacole legate de comerţ cu care se confruntă firmele româneşti. Ca răspuns la aceste dificultăţi, şase din zece firme româneşti (62%) şi-au schimbat sau intenţionează să-şi schimbe strategia de aprovizionare, o proporţie mai mare decât în cazul firmelor din UE în ansamblu (49%). Companiile româneşti au fost mult mai înclinate decât cele din UE să investească în stocuri digitale şi în monitorizarea operaţiunilor (46% faţă de 20%). Importatorii români au fost mai predispuşi decât cei din întreaga UE să-şi reducă ponderea bunurilor şi serviciilor importate (20% faţă de 10% în UE) şi să-şi diversifice lista de ţări ori să crească numărul ţărilor din care au importat (42% faţă de 24%), potrivit sondajului.

Vulnerabilitatea la noi şocuri rămâne. Firmele româneşti sunt mai predispuse să sufere din cauza unei înăspriri a condiţiilor de finanţare, în timp ce incertitudinea cu privire la viitor (86%), costurile cu energia (81%) şi disponibilitatea personalului calificat (79%) rămân cele mai frecvent menţionate obstacole pe termen lung, conform BEI.

"De această dată, politicile de sprijin au reuşit să ferească economiile de ceea ce este mai rău şi, de asemenea, să susţină transformarea economiei: tranziţie net-zero, digitalizare şi rezilienţa lanţurilor valorice globale. Cu toate acestea, finanţarea tranziţiei va fi o provocare în contextul ratelor ridicate ale dobânzilor şi al măsurilor de consolidare fiscală. Prin urmare, trebuie mobilizate toate sursele disponibile, inclusiv fondurile UE din Facilitatea pentru redresare şi rezilienţă şi Programul operaţional 2021-2027, pentru a asigura transformarea pentru competitivitate, cu o tranziţie echitabilă şi durabilă", a declarat economistul şef al BEI, Debora Revoltella.