Sondaj EY România: Companiile româneşti intensifică accesarea fondurilor europene şi investiţiile în tehnologii verzi

Un nou sondaj EY pune în evidenţă tendinţele şi provocările întâmpinate de companiile româneşti în accesarea schemelor de ajutor de stat şi a fondurilor europene. Studiul, care a inclus respondenţi din multiple sectoare, oferă o imagine de ansamblu asupra gradului de informare şi accesare a acestor fonduri, precum şi asupra planurilor de investiţii viitoare.

Conform sondajului, puţin peste jumătate dintre companiile chestionate (51%) au accesat aceste mecanisme financiare. Accesarea acestor mecanisme stimulează competitivitatea atât pe plan local, cât şi internaţional.

Sebastian Popescu, Partener, coordonator al liniei de servicii Consultanţă în domeniul granturilor şi stimulentelor, EY România: "Schemele de ajutor de stat şi fondurile europene sunt esenţiale pentru sprijinirea companiilor româneşti în faţa provocărilor economice actuale. Aceste mecanisme financiare oferă stabilitate, stimulează inovarea şi dezvoltarea durabilă, şi contribuie la creşterea competitivităţii pe piaţa locală şi internaţională. Investiţiile în digitalizare şi tehnologii verzi sunt fundamentale pentru asigurarea unei economii sustenabile şi reziliente. Este încurajator să vedem că multe companii au planuri de investiţii în aceste domenii, ceea ce va contribui la tranziţia către o economie mai verde şi mai digitalizată. Companiile au ocazia să valorifice aceste oportunităţi de finanţare nerambursabilă pentru a-şi atinge întregul potenţial şi pentru a contribui la obiectivele economice şi sociale mai largi".

Dimensiunea companiei influenţează semnificativ accesul la aceste tipuri de mecanisme, 60% dintre companiile care au accesat anterior scheme de ajutor de stat şi fonduri europene raportând venituri anuale de peste 10 milioane de euro şi doar 13% raportând venituri sub 1 million de euro. Companiile din industria manufacturieră se dovedesc a fi cele mai active în accesarea acestor fonduri. Al doilea cel mai activ sector este sectorul energetic, cu 63% dintre respondenţii chestionarului din acest sector menţionând că au mai accesat scheme de ajutor de stat şi fonduri europene.

Tipul de scheme de ajutor

Companiile din România preferă să folosească fondurile europene ca sursă externă de finanţare. 61% dintre companiile participante la studiul EY au accesat fie fonduri europene acordate prin autorităţile naţionale (54%), fie direct de la Comisia Europeană (7%) şi doar 39% au accesat fonduri naţionale.

Companiile mai mici accesează fonduri europene acordate prin autorităţile naţionale într-o proporţie mult mai mare, comparativ cu companiile mai mari. Dintre companiile participante la chestionar cu un venit anual de sub 1 milion de euro, 67% au accesat fonduri europene prin statul român şi doar 33% au accesat fonduri naţionale.

La polul opus, dintre companiile cu venituri de peste 10 milioane de euro, au accesat fonduri naţionale 40% dintre companii, 54% au accesat fonduri europene primite prin statul român şi doar 6% au accesat fonduri europene acordate direct de Comisia Europeană.

Nivelul de informare privind schemele de ajutor

În România, statul a creat multiple scheme de ajutor pentru a sprijini mediul de afaceri să crească nivelul de investiţii. Sondajul EY România a analizat cinci scheme de ajutor:

1.Schema de ajutor de stat pentru investiţii majore în economie (Ministerul Finanţelor)

2.Schema de ajutor de stat pentru industria manufacturieră (Ministerul Economiei)

3.Schema de ajutor de stat pentru producţia de materiale de construcţii - Constructplus

4.Schema de ajutor de stat pentru industria alimentară - Investalim

5.Subvenţii pentru instalaţiile de reciclare a deşeurilor

Un procent de 28% dintre companiile chestionate nu au auzit de aceste mecanisme financiare. Cea mai cunoscută schemă de ajutor a fost Schema de ajutor de stat pentru investiţii majore în economie, acordată de Ministerul Finanţelor, recunoscută de 30% dintre companiile chestionate. Restul schemelor au înregistrat un nivel de cunoaştere sub 20% fiecare, ceea ce indică faptul că multe companii din România nu sunt informate despre aceste mecanisme economice disponibile care le-ar putea sprijini dezvoltarea.

Investiţii în viitor

În contextul transformărilor economice şi tehnologice rapide, investiţiile în domenii precum supercalculatoarele, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică şi competenţele digitale devin esenţiale pentru asigurarea utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale. De asemenea, inovarea şi investiţiile verzi sunt cruciale pentru dezvoltarea unor tehnologii inovatoare cu emisii scăzute de carbon, decarbonizarea industriei şi sporirea competitivităţii. Proiectele de energie regenerabilă, captarea şi utilizarea carbonului şi mobilitatea net-zero joacă un rol vital în tranziţia către o economie sustenabilă şi rezilientă.

Astfel, în România există două direcţii majore de investiţii:

1) Digitalizare: proiecte în domenii, precum supercalculatoare, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică, competenţe digitale şi asigurarea utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale

2) Inovare şi investiţii verzi: proiecte pentru tehnologii inovatoare cu emisii scăzute de carbon, proiecte de decarbonizare a industriei şi sporire a competitivităţii, proiecte de energie regenerabilă, captarea şi utilizarea carbonului şi mobilitatea net-zero.

Doar 9% dintre companiile participante la studiul EY au menţionat că nu au planuri de investiţii în digitalizare sau inovare şi investiţii verzi.

Industria manufacturieră este cea mai activă, reprezentând 29% dintre companiile care au menţionat că au planuri de investiţii în digitalizare sau inovare şi investiţii verzi. 61% menţionează că au planuri de investiţii în inovare şi investiţii verzi, industria manufacturieră fiind vizată de standardele ecologice impuse la nivelul Uniunii Europene. Totodată această industrie trebuie să ţină pasul cu inovările în robotică şi automatizare.

Sectorul serviciilor financiare se situează pe locul al doilea ca număr de companii ce raportează planuri de investiţii în digitalizare. Un procent semnificativ de 75% raportează intenţii de investiţii în acest domeniu, încurajate de tranziţia rapidă a sistemului bancar global către digitalizare. De asemenea, conform Statista, în România valoarea totală a plăţilor digitale este preconizată să crească cu 24% între 2024 - 2029. Această evoluţie încurajează companiile din sectorul serviciilor financiare să investească în digitalizare.

Companiile cu venituri mai mici sunt mult mai interesate de investiţii în digitalizare decât companiile cu venituri anuale mai mari. Dintre toate companiile cu venituri de sub 1 million de euro, 67% au planuri de investiţii în digitalizare, în timp ce dintre companiile cu venituri anuale de peste 10 milioane de euro doar 44% au planuri de investiţii în digitalizare, majoritatea (53%) menţionând că au planuri de investiţii în inovare şi investiţii verzi, iar 4% nu au astfel de planuri de investiţii.