Sondaj PwC România: Anul 2023 a adus deja multe noutăţi fiscale şi legislative

Modificarea fiscală cu cel mai mare impact pentru companii dintre cele care au fost aduse Codului fiscal în acest an este majorarea cotei de impozit pe dividende, arată jumătate din respondenţii unui sondaj realizat de PwC România în cadrul Conferinţei Anuale de Taxe, conform unui comunicat remis redacţiei. Alte schimbări importante în 2023 vizează TVA, eliminarea unor scutiri şi limitarea unor facilităţi pentru angajaţi, dar şi legislaţie nouă care reglementează raporturile comerciale dintre companiile de produse agro-alimentare cu scopul de a reduce practicile anticoncurenţiale sau reglementări stricte pentru controlul investiţiilor străine directe realizate în România. Implicaţiile acestor noi prevederi, inclusiv din perspectivă fiscală, au fost discutate în cadrul Conferinţei anuale de taxe PwC România.

"Sunt câteva aspecte importante pentru anul 2023 şi 2024: în primul rând cerinţele ESG, procedurile pe care trebuie să le standardizăm, să le implementăm, să le monitorizăm, proceduri care sunt deja cunoscute sau care vor veni printr-o serie întreagă de directive pe care trebuie sa le respectăm. Rolul departamentului financiar şi fiscal va fi esenţial în dezvoltarea acestor proceduri şi a politicilor fiscale transparente. Când vorbim despre CbCR, criteriile de raportare şi companiile raportoare rămân neschimbate, însă va creşte transparenţa pentru că vor fi făcute publice aceste informaţii. Pilonul II OECD va impune realizarea unor analize pentru că sunt reguli diferite de calcul şi nu este o comparabilitate directă cu impozitul pe profit. Faptul că avem o cotă de impozitare de 16% versus cota minimă de 15% nu va însemna că trebuie să stăm liniştiţi. Pe de altă parte, separat de aspecte fiscale, avem nevoie de investiţii străine directe, dar dacă investitorii nu le vor notifica potrivit noii legislaţii, vor fi penalizaţi", a declarat Andreea Mitiriţă, Partener, PwC România.

Noutăţi în domeniul TVA

Adina Vizoli, Director PwC România: "România a optat pentru modificări de cote de TVA. Pe de o parte, vedem revenirea sectorului HORECA la cota de 9% de la 5% dar şi introducerea cotei de 19% pentru băuturile cu conţinut de zahăr, dând naştere unor multiple probleme de interpretare care trebuie adresate eficient. Înţelegem că o circulară este în pregătire pentru a aduce lămuriri precum: aplicarea cotei de TVA de 19% TVA pentru cafeaua servită, sau situaţiile în care se aplică cota de 19%, respectiv 9% pentru sucuri.

În sectorul imobiliar rezidenţial se modifică din nou condiţiile de livrare a caselor cu cotă de TVA redusă de 5%. S-a revenit la reglementarea unui singur plafon, respectiv 600.000 lei şi a fost reintrodusă condiţia de achiziţionare a unei singure locuinţe cu cotă de 5%. Este foarte important sa fie urmărite măsurile tranzitorii pentru antecontractele încheiate înainte de 1 ianuarie 2023.

Mai recent, s-a introdus cota redusă de TVA, de 5%, pentru livrările de panouri fotovoltaice destinate locuinţelor personale şi clădirilor utilizate de administraţie, context în care pentru cei care realizează astfel de tranzacţii este necesar să evalueze în ce condiţii se poate aplica. Autorităţile fiscale pregătesc clarificări pentru aplicarea cotei reduse".

Flexibilizarea pieţei muncii şi implicaţiile fiscale

Bogdan Cârpă-veche, Senior Manager, PwC România: "Există două tendinţe principale de flexibilizare a relaţiilor contractuale care s-au dezvoltat cu precădere în timpul pandemiei: telemunca în România şi din străinătate, precum şi desfăşurarea activităţilor în baza statutului de lucrător independent.

Conform studiului PayWell 2022, 18% dintre companii lucrează cu alte forme de contractare în afară de contract individual de muncă, majoritatea fiind PFA-uri, în unele cazuri chiar şi SRL-uri sau variante mixte. Domeniile principale în care se observă această practică sunt IT şi advertising. Vedem acest lucru şi din evoluţia numărului de înmatriculări ale persoanelor fizice la Registrul Comerţului, care a înregistrat o creştere anuală de aproximativ 10%.

În cazul celor care aleg să desfăşoare activităţi pe cont propriu, legislaţia fiscală reglementează un regim fiscal distinct pentru veniturile din activităţi independente respectiv: obligaţia plătitorului de venit de a determina natura venitului şi eventualele obligaţii fiscale, luând în considerare criteriile de independenţă pentru persoane fizice şi substanţa economică în cazul societăţilor comerciale. Trebuie avută în vedere, totodată, practica recentă a autorităţilor fiscale de reîncadrare a activităţilor desfăşurate de unele SRL-uri care nu aveau substanţă economică.

În cazul celor care desfăşoară activităţi la distanţă din străinătate trebuie avute în vedere o serie de elemente precum locul şi durata de desfăşurare a activităţii sau rezidenţa fiscală a persoanei fizice, elemente ce pot atrage obligaţii fiscale pentru angajat şi angajator din perspectiva impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale.

În ceea ce priveşte angajaţii, 2023 a adus noi beneficii neimpozabile, precum cazare, hrană şi abonamente sportive, dar şi introducerea plafonului neimpozabil de până la 33% din salariul de bază. În cazul celor care desfăşoară activităţi independente au fost mărite plafoanele anuale de venituri pentru care se datorează contribuţii sociale".

Controlul investiţiilor străine în România

Lucian Bozian, Avocat senior, D&B David şi Baias: "Investitorii străini vor putea implementa investiţii directe în România doar după analizarea şi aprobarea acestora de către organele competente (CEISD).

În aprilie 2022 a intrat în vigoare OUG 46/2022 care instituie o serie de măsuri de punere în aplicare a Regulamentului UE 452/2019 privind examinarea investiţiilor străine directe în Uniunea Europeană. Recunoscând pe de-o parte rolul esenţial al investitiilor străine în UE în ceea ce priveşte contribuţia lor la creşterea economică, legiuitorul european prevede faptul că securitatea şi ordinea publică sunt aspecte esenţiale, iar ca atare, investiţiile străine trebuie verificate / evaluate înainte de a fi implementate, tocmai pentru a nu le afecta. Subiectul a devenit unul şi mai important în contextul internaţional actual de securitate.

Punerea în aplicare a investiţiei fără ca aceasta să fie fost notificată şi autorizată poate fi sancţionată cu amendă de până la 10% din cifra de afaceri totală mondială a investitorului, dreptul de a aplica astfel de sancţiuni aparţinând Consiliului Concurenţei, autoritate care asigură secretariatul CEISD şi unde ar trebuie realizate notificările.

Intră în sfera de aplicare a acestui act normativ investiţiile străine directe şi investiţii noi: fuziuni, achiziţii, preluare de active, extinderi de capacităţi la o întreprindere existentă, demararea activităţii unei întreprinderi noi, diversificarea producţiei, operaţiuni de tip greenfield etc. Nu ar trebui să se califice restructurările intra-grup, investiţiile de portofoliu, participaţiile minoritare fără control, externalizare".

Impactul legii UTP privind practicile comerciale neloiale în sectorul agricol şi alimentar

Cătălina Nacev, Avocat senior, D&B David şi Baias: "Legea UTP este în vigoare la acest moment doar pentru vânzarea de produse agro-alimentare în relaţia dintre furnizori şi cumpărători între care există un dezechilibru al puterii de negociere raportat la cifra de afaceri. Procesul de implementare a fost dificil, impactul a fost atât la nivel de documentaţie, dar şi din punct de vedere al strategiei şi modelului de afaceri, precum şi operaţional.

Structura de remuneraţie, respectiv reduceri şi servicii analizate anterior, reprezintă principalul punct de interes al Legii UTP. Am asistat la un exerciţiu complex de reevaluare şi revizuire în integralitate a politicii comerciale la nivelul furnizorilor vizaţi de Legea UTP, dar în special în cazul retailerilor de produse agro-alimentare.

Observăm că autoritatea cu rol în aplicare, respectiv Consiliul Concurenţei, a început sa culeagă informaţii şi se află în proces de identificare a particularităţilor pieţei. Rămâne de văzut care va fi interpretarea finală şi abordarea autorităţilor în ceea ce priveşte modul de calcul al pragurilor reducerilor şi serviciilor. Aplicarea acestora reprezintă în continuare o provocare din cauza anumitor prevederi care rămân în continuare relativ neclare.

Nu în ultimul rând, impactul Legii UTP va fi vizibil şi în contextul viitoarelor inspecţii fiscale, având în vedere că aceasta a determinat modificări la nivelul structurilor de remuneraţie, respectiv discounturi şi servicii".