Banca Centrală Europeană (BCE) va reduce rata dobânzii de politică monetară începând cu luna septembrie, potrivit unor economişti intervievaţi de Reuters, care nu se aşteaptă la o revenire rapidă a economiei zonei euro.
Băncile centrale majore de pe ambele maluri ale Atlanticului se află sub presiunea atenuării politicii monetare pentru a menţine aşteptările inflaţionis-te departe de un declin, pe fondul încetinirii creşterii globale, a protecţionismului comercial sporit şi a datelor economice slabe.
Întrebaţi ce va decide BCE în cadrul reuniunii sale din iulie, două treimi dintre economişti chestionaţi au spus că banca centrală îşi va schimba orientarea spre relaxare.
Având în vedere că inflaţia este cu mult sub ţinta băncii centrale şi că nu este prevăzută o revenire rapidă în acest sens, se aşteaptă ca BCE să reducă dobânda pentru depozite cu 10 punc-te de bază în septembrie, la un nivel minim record de -0,50%.
"Nu credem, însă, că această reducere va fi suficientă pentru ca inflaţia să-şi revină. În mod clar, o diminuare cu 10 puncte pe bază a ratei dobânzilor nu va produce o mişcare semnficiativă", a declarat Andrew Kenningham, economist-şef pentru Europa la Capital Economics, care a adăugat: "Consiliul guvernatorilor BCE va dori, însă, să semnaleze că poate face mai mult. Acest lucru poate avea un impact marginal asupra condiţiilor monetare. Dar nu, nu cred că va fi suficient".
Sondajul Reuters, realizat în iulie, la care au participat peste 100 de economişti, a arătat că perspectiva creşterii zonei euro şi a inflaţiei - şi pentru majoritatea economiilor majore din regiune - a rămas cel puţin neschimbată sau în scădere comparativ cu sondajele anterioare.
La un nivel de 1,3%, inflaţia zonei euro este mai mică decât era în decembrie 2018, când banca centrală şi-a încetat programul de achiziţii de active în valoare de 2,6 trilioane de euro.
În timp ce majoritatea economiştilor nu se aşteaptă ca BCE să relanseze achiziţiile de active - cunoscută sub numele de relaxare cantitativă sau QE - în acest an, aproape 40% dintre respondenţi anticipează acest lucru, de la aproximativ 15% luna trecută.
"O reducere a ratei dobânzii nu va funcţiona. Deşi credem că BCE va reduce ratele, vom vedea acest lucru ca o acţiune de politică care va precede repornirea relaxării cantitative", consideră Daniele Antonucci, economist-şef pentru zona euro la Morgan Stanley.
Comisia Europeană şi-a redus săptămâna trecută perspectivele de creştere economică şi inflaţie ale zonei euro, invocând incertitudinea faţă de politica comercială a SUA.
Creşterea economiei a încetinit până la 0,2% în trimestrul întâi din 2019, iar estimările arată o creştere de numai 0,3-0,4% în fiecare trimestru până la sfârşitul anului viitor.
Inflaţia este estimată să atingă o medie de 1,3% în acest an şi nu este aşteptată să atingă obiectivul BCE de circa 2% până în 2021.
Acest lucru ar putea da BCE un motiv pentru a impulsiona stimulentele, aşa cum a sugerat preşedintele Mario Draghi în discursurile sale din ultima lună.
Contextul pentru situaţia BCE, ca şi pentru multe alte bănci centrale globale, de relaxare a politicii sau de luare în considerare a acesteia, este reprezentat de războiul comercial dintre SUA şi China. Zona euro este în mod deosebit expusă deoarece economia sa se bazează în mare măsură pe exporturi.