Sondajul plăţilor corporative Franţa 2024: Întârzieri mai lungi şi mai frecvente, într-un context de riscuri politice şi sociale ridicate

Cea de-a doua ediţie a sondajului Coface privind comportamentul de plată al companiilor în Franţa arată o prelungire a perioadei medii de plată, în timp ce 85% dintre companii s-au confruntat cu întârzieri la plată, majoritatea indicând că acestea sunt mai lungi şi mai numeroase decât în 2023. Această deteriorare a comportamentului de plată se reflectă într-o nouă creştere a numărului de insolvenţe, care s-a stabilizat acum la niveluri mult mai ridicate decât în 2019 şi 2023, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Întârzierile la plată, o practică larg răspândită

În 2024, ca şi în anul precedent, practica acordării termenelor de plată rămâne larg răspândită în Franţa: 97% dintre întreprinderile intervievate au acordat termene de plată clienţilor lor, indiferent de sector sau de mărimea întreprinderii, iar acest procent a depăşit 90% în toate sectoarele. Termenul mediu de plată a crescut: acum este de 51 de zile, comparativ cu 48,2 zile anul trecut şi este în continuare semnificativ mai mare decât în Germania (32 de zile) şi Polonia (42 de zile), rămânând în acelaşi timp mult sub cel înregistrat în China (70 de zile) şi restul Asiei (64 de zile), potrivit comunicatului.

Un semn că practica este bine stabilită este faptul că 95% dintre întreprinderile foarte mici - care sunt relativ mai puţin înclinate să acorde termene de plată - continuă să o facă. Cu toate acestea, ele acordă termene de plată mai scurte, 40% dintre ele oferind termene mai mici de o lună (comparativ cu mai puţin de 20% pentru întreprinderile mai mari).

Întârzieri de plată: situaţia continuă să se deterioreze

85% dintre companiile intervievate s-au confruntat cu întârzieri la plată în 2024, comparativ cu 82% anul trecut. Aceste întârzieri sunt mai frecvente decât în Germania (78% dintre întreprinderi), Polonia (49%), China (62%) şi restul Asiei (60%), unde - ca şi anul trecut - termenele de plată acordate sunt mai lungi, dar întârzierile mai puţin frecvente.

Majoritatea IMM-urilor raportează că plăţile întârziate au fost mai frecvente decât în anul precedent: 89% dintre IMM-uri afirmă că s-au confruntat cu întârzieri de plată (comparativ cu 88% în 2023). Acest procent este, de asemenea, foarte ridicat în cazul întreprinderilor medii şi mari, şi al întreprinderilor foarte mici, cu 84% şi, respectiv, 80% dintre întreprinderi, comparativ cu 78% anul trecut.

Dimensiunea companiei rămâne un factor determinant în ceea ce priveşte durata întârzierilor. 73% dintre companiile foarte mici au observat o creştere a acestor întârzieri, în comparaţie cu "doar" 55% dintre companiile medii şi mari. În timp ce majoritatea întreprinderilor raportează întârzieri de plată mai mici de 30 de zile, 46% au înregistrat întârzieri mai mari de o lună.

Deşi niciun sector nu a fost scutit, sectoarele auto, energetic, farmaceutic, agroalimentar, al serviciilor financiare şi al construcţiilor au fost deosebit de afectate în acest an, peste 25% dintre întreprinderile din aceste sectoare raportând întârzieri mai mari de două luni, se menţionează în comunicat.

Dintre companiile care s-au confruntat cu întârzieri de plată, 40% le atribuie dificultăţilor financiare întâmpinate de clienţii' lor, cu mult înaintea problemelor organizaţionale (27%) şi a gestionării fluxului de numerar fără dificultăţi financiare (20%).

Insolvenţele, cu mult peste nivelurile anterioare apariţiei COVID

După ce a rămas la niveluri deosebit de scăzute până la jumătatea anului 2022, numărul insolvenţelor a crescut brusc în 2023, înainte de a rămâne net peste nivelurile de dinainte de apariţia CODVID în prima jumătate a anului 2024. În primele 7 luni ale anului au fost înregistrate 39.506 de insolvenţe, în creştere cu 23% faţă de 2023 şi cu 26% faţă de 2019.

Această dinamică afectează toate sectoarele şi toate dimensiunile întreprinderilor. Companiile cu vânzări mai mici de 250.000 EUR sunt cele mai afectate, reprezentând 87% dintre insolvenţe.

Presiunea persistentă asupra marjelor şi a fluxului de numerar ar trebui să menţină insolvenţele la un nivel ridicat în a doua jumătate a anului 2024 şi (cel puţin) în prima jumătate a anului 2025.

Deteriorarea perspectivelor economice şi riscuri multiple

Ca şi anul trecut, perspectivele negative privind comportamentul de plată al clienţilor sunt în concordanţă cu aşteptările economice relativ pesimiste. Indiferent de mărimea lor, întreprinderile intervievate se aşteaptă în mare parte la o înrăutăţire sau, în cel mai bun caz, la o stabilizare a activităţii în Franţa şi în întreaga lume.

Deşi această observaţie este similară pentru întreprinderile de toate dimensiunile, companiile exportatoare sunt mai optimiste, în contextul unei relative redresări a comerţului mondial. Perspectivele privind fluxul de numerar sunt mai nuanţate, într-un context în care costurile de finanţare şi, într-o mai mică măsură, costurile salariale vor rămâne ridicate, chiar dacă multe întreprinderi vor continua să îşi ramburseze expunerile garantate către stat, se precizează în comunicat.

În timp ce principalele riscuri menţionate de companii - şi anume dificultăţile de recrutare, costul materiilor prime şi încetinirea cererii globale - rămân în general neschimbate faţă de anul trecut, un risc a trecut direct pe primul loc: mediul politic şi social din Franţa, menţionat de 37% dintre companii.